Botezul Domnului, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca sa o aducă inapoi, iar cel care reuşeste să ajungă primul la ea, primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării, potrivit site-ului acasa.ro.
Iordanitul este un alt obicei, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. În dimineata de Bobotează ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care le apăreau în cale, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă.
Tinerele fete îşi visează ursitul în noaptea de Bobotează, dacă leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurica de busuioc şi pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă acum pot fi sigure că se vor mărita în acest an.
Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgare de sare. Apoi, pe masă se aşează 12 feluri de mâncare, scrie Gandul.info.
Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi casa. “Chiralesa” provine din neo-greaca şi înseamnă “Doamne, miluieşte!”. Strigând “Chiralesa”, acum, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei.
Daca în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroaca, aceştia vor avea rod bogat.
