Recentele inundaţii din Galaţi, în urma cărora Guvernul a intervenit, în prima fază, cu ajutoare în valoare de 25 de milioane de lei, pentru a acoperi pagubele produse, au atras atenţia asupra necesităţii asigurărilor locuinţelor pentru dezastrele naturale.
Potrivit unei statistici publicate de Ziarul Financiar, mai puţin de 10% dintre familiile afectate de inundaţiile de la Galaţi vor primi despăgubiri de la asiguratori pentru refacerea caselor sau înlocuirea bunurilor.
„Ca să aveţi exact dimensiunea dezastrului, vă mai spun că inundaţiile au afectat, numai în judeţul Galaţi, 39 de localităţi, 3.443 de locuinţe fiind avariate. Dintre acestea, 227 au fost distruse de inundaţii, iar restul – toate în mediul rural – fiind în pericol de prăbuşire. Adică, deşi avem un sistem de asigurare obligatorie a locuinţelor, creat cu asistenţa financiară şi consultanţa oferite de Banca Mondială, astfel încât să fie degrevat bugetul statului de costurile cu refacerea locuinţelor proprietate privată, acesta nu este folosit. Într-un fel, există şi o justificare. Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva inundaţiilor, alunecărilor de teren şi a cutremurelor a fost modificată la sfârşitul anului 2010, la nici un an de la punerea în aplicare. Modificările operate atunci au creat confuzie în rândul cetăţenilor şi rezultatul a fost că o mare parte din ei nu au mai reînnoit asigurarea sau chiar nu au încheiat niciuna”, declară Aurelia Cristea.
Începând cu luna iunie a acestui an, Parlamentul României a adoptat noi modificări la Legea 260/ 2008 cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât acest sistem de prevenţie financiară pentru dezastrele naturale să funcţioneze corect.
Urmând calea instituită de această lege, Statul ar trebui să intervină doar pentru asistenţa de urgenţă în situaţiile de calamităţi naturale: asigurarea unor adaposturi temporare şi refacerea infrastructurii, drumuri, poduri, servicii de asistenţă medicală şi publică.
„Este justificată intervenţia Guvernului în cazul inundaţiilor din Galati, dacă avem în vedere incoerenţa legislativă în domeniul asigurărilor obligatorii, dar aceasta a fost eliminată începând din această vară. Este important acum să începem să încurajăm responsbilitatea individuală pentru proprietatea privată, precum şi sistemele alternative de asigurări. În fond, ele sunt cele care preiau riscurile la care suntem expuşi şi oferă o plasă de siguranţă financiară, prin acordarea despăgubirilor în cazul producerii unui risc asigurat. În felul acesta, sumele cheltuite de la bugetul statului pentru acoperirea daunelor pot fi direcţionate spre servicii publice de calitate. Şi mai intervine un factor: responsabilitatea celor care fie emit autorizaţii de construcţie în zone cu risc iminent de producere a inundaţiilor, fie nu iau măsuri ferme pentru stoparea situaţiilor în care se construieşte fără autorizaţie. Nu cred ca trebuie să mai încurajăm plata de la bugetul statului a iresponsabilităţii celor care nu respectă în primul rând legislaţia în vigoare. E cazul să inţelegem fiecare dintre noi că orice regula nerespectată ne costă bani şi asta înseamnă risipă. Efetul ei sunt condiţiile de viaţă mai proaste. Cu fiecare intervenţie directă, prin alocarea de fonduri publice pentru recuperarea daunelor, continuăm cercul vicios al lipsei de responsabilitate reală, atât din partea administraţiei, cât şi din partea celor expuşi direct la efectele dezastrelor naturale. Oamenii nu mai trebuie să aştepte, de fiecare dată, ca Statul să intervină. Ei trebuie să se folosească de instrumentele de protecţie create, mai ales atunci când vine vorba de dezastrele naturale. Haideţi să fie ultima dată când cerem tuturor să deconteze lipsa de organizare a autorităţilor şi lipsa de responsabilitate a proprietarilor!”, adaugă deputatul clujean.
