Asociaţia Cluj Capitală Culturală Europeană a adunat, astăzi, la Cluj-Napoca, mai mulţi experţi în capitale culturale europene, din diferite ţări ale Europei, pentru a discuta despre candidatura Clujului la competiţie.
În cadrul discuţiilor purtate la Clădirea Cazino din Parcul Central, autorităţile locale, artiştii, arhitecţii, oamenii de cultură, au realizat un schimb de informaţii preţioase pentru definirea de paşi concreţi, idei şi proiecte la care oraşele să aspire în demersul de dobândire a distincţiei de capitală a culturii.
La eveniment au luat parte şi contracandidaţii Clujului pentru anul 2020, reprezentanţi ai oraşelor Timişoara, Alba-Iulia şi Iaşi, iar prezenţa acestora la discuţii a fost apreciată în mod special de către directorul Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană, Florin Moroşanu, care consideră că astfel se poate descoperi o cale mai eficientă spre îmbunătăţirea mecanismelor sociale şi de dezvoltare urbană care să ajute oraşele din România.
Printre subiectele tratate de specialişti, în cadrul primei discuţii de acest fel din România, s-a numărat inclusiv criza identitară europeană.
Primarul Emil Boc, subprefectul Mihnea Iuoraş, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Istvan Vakar, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, au fost prezenţi de asemenea la eveniment.
“De azi şi pentru mulţi ani înainte începem o dicuţie despre avantajele şi oportunităţile unei asemenea competiţii, care are numai învingători. Dacă la o competiţie în general avem învingători şi învinşi, aici avem o situaţie win-win, în care toţi câştigă prin conectarea comunităţii la demersul european şi valorile culturii europene”, a spus primarul Emil Boc.
Edilul consideră că acest proces trebuie să pornescă de sus în jos, într-un moment dificil, de impas, al Uniunii Europene, când statele evită confruntarea cu cetăţenii pe tema referendumurilor naţionale, pe diferite subiecte, şi trimit toate problemele către politic, către parlamentari. “Cultura şi arta produceau în urmă cu puţini ani 2,6% din PIB-ul Europei, aşa că aspectul economic al acestui demers trebuie să fie de asemenea luat în considerare. În plus, întreaga construcţie europeană se poate consolida şi prin limbajul comun al artei şi culturii”, a adăugat dânsul.
Rariţa Zbranca, director al Fundaţiei Culturale AltArt, a sintetizat întreg efortul de dobândire a titlului de Capitală Culturală Europeană “într-o ocazie fantastică pentru noi, ca şi comunităţi, să producem acele transformări care să dezvolte oraşul în locul în care ne dorim să trăim cu toţii”.
