Spitalele clujene se îndreaptă încet spre colaps dacă nu se iau măsuri

de admin

Astăzi, prefectul Gheorghe Vușcan s-a întâlnit cu directorii spitalelor clujene din județul Cluj, pentru a asculta direct de la dânșii, care sunt problemele sistemului sanitar. Subfinanțarea din partea Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Cluj, salariile prea mici și datoriile vor îngropa sistemul sanitar clujean în curând, dacă nu se iau măsuri în acest sens.

Datoriile spitalelor din Cluj se ridică la peste 53 milioane de lei, conform reprezentanţilor CJAS Cluj, cei mai mulţi bani fiind datoraţi către furnizorii de medicamente şi materiale sanitare și la utilităţi. Aceste restanțe se acumulează datorită faptului că tarifele practicate nu acoperă costurile serviciilor medicale prestate.

Probleme grave se întâlnesc la finanțarea terapiilor intensive, unde Casa de Asigurări decontează 1.400 – 1.500 lei pentru fiecare caz tratat, în condițiile în care această sumă acoperă cheltuielile pentru o singură zi de terapie, pentru o singură persoană, care poate să fie internată chiar şi 20 de zile sau mai mult.

“Prețul unei dialize a rămas neschimbat de 2 – 3 ani deși prețul motorinei a crescut între timp, de mai multe ori, și la fel a crescut și prețul alimentelor, iar bolnavii care fac dializă beneficiază de hrană”, au declarat reprezentanţii Spitalului Municipal Cluj-Napoca.

Numai la Spitalul de Urgență Cluj există datorii de 19 milioane euro, la care se adaugă un deficit de personal de circa 200 de oameni, faptul că deşi funcționează în sistem regional de urgență, acest spital este finanțat la fel ca Spitalul din Baci. Şi în ceea ce priveşte decontarea cheltuielilor cu utilităţile au fost semnalate nereguli. “Suntem finanţaţi ca și cum am funcționa într-o singură clădire, dar avem mai multe, pe care trebuie să le şi întreţinem”, a declarat directorul Cristiana Ciortea.

Spitalul de Copii se confruntă cu probleme grave în ceea ce priveşte lipsa de personal, în ciuda faptului că funcţionează pentru toată regiunea de Nord-Vest (49% dintre pacienţi provin din alte județe ale țării). Referitor la numărul angajaţilor, secţiile de pediatrie funcţionează la o capacitate de doar 69% din necesar, lucru care duce la presiune foarte mare exercitată asupra personalului medical.

Cornel Aldea, managerul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii mai adaugă pe lista problemelor şi faptul că cele 9 locații ale spitalului, care cuprind 12 secții, necesită lucrări costisitoare de reabilitare, având în vedere că imobilele în care îşi desfăşoară activitatea datează chiar din anii 1800.

Dânsul se teme că la următoarea evaluare din cadrul sistemului de acreditare, Spitalul de Copii nu va putea îndeplini normativele în vigoare legate de funcţionarea unităţii.

Directorii spitalelor mai mici din judeţ au reclamat diferenţa prea mare între salariile medicilor din municipii şi cele ale medicilor care activează în afara municipiilor, diferenţă care a fost reglementată la 20%.

Contractele cu casa acoperă doar finanțarea pentru urgențe și există un decalaj de două luni între serviciile oferite și cele decontate de către Casa Județeană

Reprezentanţii Spitalului Gherla au anunţat că unitatea lor nu înregistrează datorii doar datorită faptului că au fost ignorate lucrări de reparaţii care în mod normal ar fi trebuit să fie efectuate. Mai mult, se pare că aici există un decalaj de 2 luni între serviciile medicale prestate şi decontarea lor de către CJAS Cluj.

Sindicaliştii din sistemul sanitar au constatat că angajații din spitale sunt obligați, din cauza lipsei acute de personal, să presteze ore suplimentare pentru care nu sunt plătiţi, pe lângă faptul că salariile sunt foarte mici (o infirmieră care îngrijește 40 de bolnavi câștigă 700 de lei lunar).

Prefectul Gheorghe Vușcan consideră că ar trebui să fie organizate mai des asemenea întâlniri și că reforma din sistemul sanitar trebuie să pornească de la Cluj, “și nu de la Caracal”.

You may also like

Adblock Detected

Vă rugăm să ne susțineți prin dezactivarea extensiei AdBlocker pentru siteul nostru în browserul dumneavoastră.