Un studiu realizat de firma de consultanţă Deloitte la comanda CONPIROM, asociaţie industrială care reuneşte mai mulţi mari consumatori de gaze, arată că o creştere accelerată a preţului gazelor naturale, în contextul unei pieţe a gazelor fără concurenţă reală, va provoca relocarea industriei româneşti în străinătate. Acest fapt va avea efectul unei contracţii de 6% în economie şi intrarea în şomaj a 500.000 de persoane.
Studiul a luat un considerare un astfel de scenariu, ca o consecinţă a dereglementării preţului gazelor naturale din producţia internă. Pentru consumatorii industriali preţul gazului a crescut deja de la 49 lei/MWh în decembrie 2012 la 72 lei/MWh în prezent. La 1 aprilie, preţul va creşte din nou cu încă 24%, la 89,4 lei/MWh. Conform aceluiaşi calendar, preţul va mai creşte de două ori, în iulie şi octombrie, până la nivelul de 119 lei/MWh. Reprezentanţii industriei spun însă că nu sunt pregătiţi să absoarbă aceste creşteri de cost, pe care nu le pot transfera clienţilor şi solicită amânarea calendarului de liberalizare.
Aurelian Voia, director general al CESIRO, este de părere că ,,orice ţară care vrea să-şi facă industria competitivă trebuie să-şi menţină un avantaj economic“. Pentru CESIRO, gazele naturale reprezintă 17% din costurile de exploatare.
„Analizându-se impactul în şase subsectoare industriale care ar întâmpina dificultăţi în transmiterea costurilor de producţie, în contextul internaţionalizării pieţelor, impactul total, atât direct cât şi indirect, constă într-o reducere a contribuţiei la PIB de 6,3 mld. euro (o scădere de aproximativ 5%) şi afectarea a 525,7 mii de locuri de muncă. Rata şomajului creşte de la 5,4% la 9,1%“, se menţionează în raportul Deloitte.
Cele mai vulnerabile ramuri, la riscul de relocare sunt industria textilă, fabricarea hârtiei, chimia, cauciucul, ceramica şi metalurgia.
Piaţa gazelor naturale din România este un oligopol, cu doi producători – Romgaz şi OMV Petrom – şi un singur furnizor extern, gigantul Gazprom. Atâta timp cât gazul care ajunge în România este tot rus, Gazprom va continua să influenţeze piaţa, consideră autorii studiului.
„România este o ţară de frontieră, expusă riscurilor geopolitice“, a arătat Valeriu Binig, directorul departamentului de servicii financiare, energie şi resurse din Deloitte. Toate statele din Europa de Est sunt puternic dependente de importurile de gaz din Rusia, cu excepţia României, unde producţia internă încă acoperă până la 80% din cerere. Nu aceeaşi este însă situaţia în vestul Europei. Franţa spre exemplu are 13 surse de gaz diferite, printre care Rusia, Algeria şi Olanda, conform datelor Agenţiei Internaţionale de Energie. Spania importă gaze pe cale maritimă din Nigeria şi chiar din Trinidad-Tobago, iar Marea Britanie este cel mai mare consumator european al gazului lichefiat adus din Qatar.
Această diversitate a surselor de aprovizionare reduce influenţa Gazprom în negocierea cu consumatorii.
„Pentru România, se estimează că nicio rută de aprovizionare alternativă nu va deveni operaţională/accesibilă pe termen mediu“, precizează însă studiul Deloitte, autorii înţelegând prin „termen mediu“ o perioadă de circa cinci ani. România a sprijinit politic şi financiar proiectul gazoductului Nabucco, prin care gazele naturale ar fi fost aduse din Azerbaidjan prin Turcia şi apoi ar fi traversat Grecia, Bulgaria şi România în drumul către restul Europei.
Proiectul nu s-a realizat însă şi proprietarii zăcământului azer din care vor fi extrase gazele au ales o altă rută, care trece prin Grecia şi apoi Italia.
România a mai fost implicată şi în proiectul AGRI, prin care gazul azer ar traversa teritoriul Georgiei, după care ar fi lichefiat şi transportat pe Marea Neagră până în portul Constanţa, însă situaţia proiectului este incertă.
O concluzie a studiului Deloitte este că în contextul în care consumatorii din România vor rămâne pe termen mediu captivi politicii de preţuri a Gazprom, este necesară amânarea dereglementării preţului gazului indigen.
În acest sens, industria a primit din partea preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), o ,,promisiune” că actualul calendar de liberalizare va fi amânat cu un an, a spus Mihai Ivaşcu, secretarul general al CONPIROM.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR
