În România un profesor debutant câştigă 800 de lei pe lună, un procent de 50% dintre elevii de 14 ani nu obţin mai mult de nota 5 la matematică şi lb.română şi doar jumătate din absolvenţii de liceu iau bacalaureatul.
Faţă de un subofiţer din Jandarmerie, care se află pe o funcţie fără comandă şi câştigă între 995 şi 1.750 lei pe lună, un profesor debutant de matematică de gimnaziu, cu facultatea încheiată câştigă între 800 şi 1.000 de lei pe lună. Un şofer din Ministerul de Finanţe obţine un salariu cuprins între 1.500 şi 3.000 de lei net pe lună, în timp ce un electrician al Administraţiei Prezidenţiale primeşte până la 1.340 de lei net pe lună.
Ministerul Educaţiei, a semnalat săptămâna trecută faptul că rezultatele înregistrate la simularea naţională la clasa a VIII-a, au fost nefavorabile, mai mult de jumătate din elevi nu au obţinut nota 5 la examen.
„Rezultatele la simularea naţională la clasa a VIII-a reprezintă starea societăţii de astăzi, împărţită între elite şi elevi dezinteresaţi de şcoală. Trăim într-o economie care nu îşi poate asimila forţa de muncă înalt calificată şi care nu oferă perspective pentru marea masă a populaţiei, care are o pregătire mediocră“, a explicat profesorul Vasile Nicoară, directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa.
Interesul copiilor faţă de şcoală a scăzut dramatic şi este nevoie ca modalitatea de salarizare a profesorilor să fie schimbată, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
„Creşterea salariilor profesorilor nu rezolvă situaţia. Câtă vreme în societate se promovează modele de oameni de afaceri de succes sau vedete care nu au avut nevoie de studii, iar profesorii nu vor fi plătiţi în funcţie de implicarea comunităţii în evaluarea performanţei lor, situaţia nu se va îndrepta“, a adăugat Pârvan.
Totuşi dorinţa de a dezvolta o carieră în educaţie i-a pierdut din atractivitate în mare parte din cauza nivelului de salarizare din sistemul de stat, potenţialii candidaţi care ar fi putut face performanţă în domeniu au fost împinşi spre mediul privat. Astfel, rezultatele absolvenţilor reflectă în mare parte scăderea nivelului de competenţă în rândul profesorilor tineri, dar şi demotivarea profesorilor cu experienţă. Numai 32% din aspiranţii la o carieră de profesor au luat examenul de titularizare cu note cuprinse între 5 şi 7, iar 19% l-au picat, anul trecut.
„Situaţia este din ce în ce mai rea pe măsură ce trece vremea, iar cauzele sunt multiple. Prima este selecţia inadecvată a resurselor umane din sistemul din învăţământ, reflectată în notele de la titularizare, care arată calitatea scăzută a pregătirii profesorilor care intră în sistem. A doua cauză este legată de motivarea cadrelor didactice, iar o altă explicaţie este neaplicarea unui paragraf din legea educaţiei, care spune că profesorul este angajat de şcoală şi că ar trebui tras la răspundere de către directorul şcolii dacă nu performează, lucru care în prezent nu se întâmplă“, a explicat Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei în guvernul Tăriceanu şi preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Educaţiei şi Cercetării.
Profesorii consideră că cei peste 91.000 de elevi (51% din elevii de clasa a opta prezenţi la examen) care nu au reuşit să ia peste nota 5 la examenul care ar trebui să le pregătească trecerea către ciclul liceal reprezintă şi o consecinţă a faptului că atât aceştia, cât şi familiile din care fac parte sunt dezinteresaţi de educaţie. Fenomenul migraţiei poate fi o cauza directă a faptului că elevii rămân nesupravegheaţi şi devin inconsecvenţi la şcoală.
„Nu cred în diagnostic naţional şi nu consider un dezastru faptul că jumătate din elevi nu reuşesc să promoveze un examen. Rezultatele simulării examenului de clasa a VIII-a reprezintă starea societăţii de astăzi, întotdeauna au fost elite, unde preocuparea părinţilor a fost mai mare, dar şi şcoli sau clase unde pregătirea elevilor a fost mai slabă, iar dezinteresul familiilor mai scăzut. Salarizarea din sistem poate fi o cauză a acestei situaţii, dar nu singura“, a mai spus profesorul Vasile Nicoară, directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa.
„De regulă, rezultatele la examenele naţionale sunt mai bune decât cele de la simulări, pentru că elevii se pregătesc mai bine. În plus, subiectele din acest an de la simulare au fost mai grele, un elev mediocru nu cred că reuşea să le rezolve în aşa fel încât să promoveze. Pe de altă parte, a scăzut şi interesul elevilor faţă de şcoală în ultimii ani“, a spus şi Mirabela Moscaliuc, 25 de ani, profesoară de matematică la Şcoala Gimnazială Botoşana din comuna cu acelaşi nume din Suceava.
Aceasta a mai adăugat că dacă se cumulează toate sporurile şi orele suplimentare pe care le face un profesor, acesta poate ajunge la un salariu net de 1.200 lei.
„Problema este că o parte din profesorii care au intrat în sistemul de învăţământ în ultimii ani se pricep din ce în ce mai puţin la această profesie, pentru că cei mai buni absolvenţi ai noştri nu se orientează către o carieră în învăţământ, tocmai din cauza salarizării“, a mai spus profesorul Nicoară.
Acesta consideră că schimbarea salarizării ar rezolva doar una din faţetele unei probleme mai complexe, aşadar este nevoie de o reformă mai amplă care să înceapă de la selecţia profesorilor care intră în sistem.
„Dacă mâine s-ar dubla salariile tuturor profesorilor din sistem, efectul în calitatea pregătirii absolvenţilor ar fi zero, iar acest lucru a fost demonstrat la sfârşitul lui 2004, când unii parlamentari, profesori în învăţământul superior, şi-au dublat salariile înainte de alegeri. Problema a fost că au dublat salariile unei singure categorii, a profesorilor, iar asistenţii universitari, cei care aveau nevoie cel mai mult poate de o motivare financiară, au rămas cu salarii mici. Iar efectul acestei măsuri a fost nul, pentru că nu a crescut calitatea pregătirii absolvenţilor de facultate“, a adăugat Miclea. Acesta consideră că nu există o legătură directă între salarizarea din învăţământ şi slaba pregătire a elevilor.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR
