România rămâne cel mai slab membru al Uniunii Europene în ceea ce privește depozitarea gunoiului.
După căderea comunismului, peisajul lumii rurale în care trăiesc aproximativ jumătate din cetățenii țării, era sumbru : gropile de gunoi erau improvizate la marginea unor sate, iar câmpurile erau acoperite cu deșeuri menajere. Abia în anul 2000, când Bucureștiul a început negocierile cu Uniunea Europeană, guvernul a început să reflecteze la o strategie privind gunoaiele, care să fie în concordanță cu standardele UE.
Din acest punct de vedere, România a rămas mult în urmă. În urma unor discuții cu Comisia Europeană, Bucureștiul a stabilit drept țintă data de 16 iulie 2009 pentru închiderea a 78 de gropi de gunoi din apropierea orașelor, și a 7.068 de gropi mici improvizate în sate. Promisiunile au fost însă în zadar : “Doar 19 gropi de gunoi au fost închise în zonele urbane, iar 59 continuă să funcţioneze de o manieră ilegală”, recunoştea, după expirarea termenului, fostului ministru al mediului din acea vreme Nicolae Nemirschi. “În mediul rural, doar 1.304 de gropi de gunoi au fost închise, în timp ce 5.764 continuă să funcţioneze în ilegalitate”, adăuga el.
În prezent, actualul guvern promite și el să implementeze o nouă strategie, care ar duce la o gestionare mai bună a deșeurilor : “Una dintre cele mai mari provocări ale României o reprezintă gestionarea deşeurilor”, a recunoscut Elena Dumitru, secretar de stat la Ministerul Mediului. “Această problemă nu vizează numai protejarea mediului, ci este vorba despre de sănătatea oamenilor”, a subliniat dna Dumitru.
Bruxellesul a făcut în nenumărate rânduri presiuni asupra României pentru a rezolva cât mai repede aceste probleme. România va beneficia, în cadrul bugetului 2014-2020, de o finanțare europeană de 1,3 miliarde de euro pentru a putea duce la bun sfârșit proiectele privind gestionarea deșeurilor.
Foto : ecomagazin.ro
