După 24 de ani de capitalism, România a reușit să intre în Occident, din punctul de vedere al inflației. Însă la indicatorul PIB per capita încă se află la 22% față de țări precum Franța sau Germania.
Datorită producției agricole bune și reducerii TVA la produsele de panificație, inflația a ajuns la 1,55% în luna decembrie a anului trecut, un nivel minim al ultimilor 24 de ani. Inflația s-a încadrat la limita inferioară în intervalul țintit de BNR pentru anul trecut, aceea de 1,5 – 3,5%.
Anii 2006 și 2011 au fost de asemenea anii în care banca central a atins ținta de inflație. Însă acum este pentru prima data când România are o inflaţie anuală de sub 2%, adică limita uzuală în ţările occidentale, limită care părea imposibilă în perioada 1990-2000.
Însă deocamdată PIB per capita în România este de doar 7.000 de euro, faţă de 32.000 de euro în zona euro, deci de patru ori mai redus, iar salariile sunt de 7-10 ori mai mici decât în Franţa, Germania sau Olanda.
Eugen Sinca, analist șef al BCR consideră că în lipsa reducerii TVA la produsele de panificaţie şi a anului agricol excepţional rata anuală a inflaţiei din 2013 s-ar fi situat undeva în intervalul 3-3,5%, deci la limita superioară a ţintei BNR.
Totodată, creşterea anuală a preţurilor mărfurilor nealimentare a fost de 3,6%, iar cea a serviciilor de 3,4%, în timp ce preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8%.
România are o inflație foarte scăzută în Europa Centrală și de Est, cu o rată anuală de aproape 1,6% în anul 2013.
În Cehia inflaţia a fost de 1,4% la finalul anului trecut (la o ţintă a băncii centrale de 2%±1pp), în Polonia este estimată la 0,7% în decembrie (cu o ţintă a băncii centrale de 2,5%±1pp), iar în Ungaria estimările indică o rată a inflaţiei în jurul valorii de 0,4% (faţă de o ţintă a băncii centrale de 3%).
Conform unor analiști, în 2014 inflația va continua să oscileze în primele luni în jurul pragului minim de 1,5%, însă, ulterior, va creşte spre 3-4%.
Situația descendentă a inflaţiei din prima parte a anului 2014 şi cererea de consum încă slabă ar putea încuraja BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care ar putea conduce la scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, având un impact favorabil asupra economiei. BNR a început anul cu o reducere a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75%, măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi la valută de la 20% la 18%.
În primul an de ţintire a inflaţiei, 2005, preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 8,6% faţă de ţinta de 7,5%, în anul 2006 inflaţia anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ţinta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ţinta de 4%.
În perioada 2008-2010 inflația anuală nu a reușit să ajungă la intervalul propus de BNR. Datorită crizei financiare internationale, a început o luptă crâncenă cu prețurile și cu scumpirea excesivă a petrolului și a unor materii prime.
În anii de criză, angajamentul de ţintire a inflaţiei a intrat în conflict cu posibilitatea ca BNR să contribuie la contracararea recesiunii. Pe lângă ţinta de inflaţie, BNR a avut de acomodat obiective uneori contradictorii legate inclusiv de politica de curs de schimb şi de reglementările în domeniul creditării – adică a trebuit să controleze cursul şi să ţină în frâu creditarea.
Anul 2011 s-a încheiat cu o inflaţie de 3,14%, în ţintă, în timp ce în 2012 România a ajuns la o rată a inflaţiei de 4,95%, în afara intervalului ţintit, în urma producţiei agricole slabe, a scumpirii energiei, a gazelor şi a petrolului, precum şi din cauza deprecierii leului.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR (ZF)
