Auditorii Curţii de Conturi au constatat o serie de nereguli în cadrul instituţiilor publice. Printre acestea se află majorările ilegale de salarii, decontarea de cheltuieli în baza unor facturi false, achiziţia unui SUV Nissan Juke de 20.000 de euro şi a unui Mercedes de 42.000 de euro în cadrul unor proiecte de training pentru şomeri şi manageri, servicii de pază pentru clădiri în care nu se întâmplă nimic.
Peste 2000 de instituţii publice au fost verificate în anul 2013, de către auditorii Curţii de Conturi. Rezultatele raportului pentru activitatea instituţiilor din anul 2012, au fost publicate luna aceasta.
Un raport de 400 de pagini arată că abaterile financiar-contabile sunt estimate la circa 6,2 miliarde de euro. O mare parte din erori provin din cele de înregistrare în evidenţele contabile. Chiar dacă problemele identificate nu au generat venituri suplimentare sau prejudicii, pe termen lung şi mediu, acestea pot conduce la pierderi de patrimoniu, lipsa unor venituri importante la bugetele publice sau chiar acte de corupţie, conform Curţii de Conturi.
„Achiziţiile publice reprezintă circa 15 miliarde de euro anual, iar rapoartele noastre indică faptul că în unele cazuri valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate este de 3 – 4 ori mai mare decât cea la nivelul pieţei. Doar din această diferenţă de preţ, estimăm noi, cu 20% mai mare decât preţul pieţei, rezultă că frauda din achiziţii publice este de 3 miliarde de euro“, a explicat Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP). IPP a ajuns la această concluzie după ce a realizat o cercetare, pe un eşantion care a cuprins anumite categorii de bunuri şi servicii contractate de instituţiile publice (de la hârtie până la servicii de curăţenie), de unde a rezultat această diferenţă de preţ.
„Pe lângă frauda care provine din diferenţa de preţuri de la achiziţiile publice, cheltuielile mici şi multe, dar aberante, pe sisteme informatice care nu sunt folosite, pe traininguri sau alte aspecte legate de personal, înseamnă o pagubă anuală de cel puţin 5 – 6 miliarde de euro la bugetul de stat. Dacă aveam aceşti bani, nu mai era necesar împrumutul de la FMI“, a adăugat Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice.
Una din cele mai frecvente nereguli constatate se referă la efectuarea unor plăţi pentru lucrări inexistente, spre exemplu, la Ministerul Sănătăţii, sau plăţile ilegale (un contract de cercetare de peste 140.000 de euro la Ministerul Muncii), precum şi modul în care ministerele îşi utilizează imobilele pe care le au în gestiune. Dacă am considera exemplul bazei sportive Cutezătorii, cedată temporar Fundaţiei Dinu Pescariu şi în care în prezent se desfăşoară activităţi comerciale, despre care auditorii au constatat că, pe lângă faptul că este ilegal contractul dintre minister şi fundaţie, statul primeşte anual de la această bază sportivă un venit de doar 108.000 de euro pe an, în timp ce potenţialul său real este de 11,6 milioane de euro pe an.
Dinu Pescariu, deţinătorul celebrului complex sportiv Pescariu Sports & Spa, cu venituri de 2,2 milioane de euro în 2012, a refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect, când a fost contactat de ZF.
De asemenea, s-au putut observa o serie de nereguli în privinţa majorărilor salariale, acestea fiind considerate ilegale, din moment ce salariile de la stat au fost îngheţate în anul 2012.
La Ministerul Comunicaţiilor, de exemplu, s-au majorat ilegal salariile de bază pentru o parte din angajaţi, iar la Ministerul Afacerilor Externe s-au păstrat sporuri pentru limbi străine rare, care nu ar fi trebuit să existe (erau eliminate de mai bine de 2 ani).
O fraudă de peste 10.000 de euro, a fost constatată de către auditori, la o unitate din Hunedoara aflată în subordinea Inspecţiei Muncii (Centrul de Monitorizare a Unităţilor cu Risc Profesional Cricior). Aceasta s-a realizat prin decontarea unor cheltuieli cu cazarea în baza unor facturi false sau nereale şi decontarea unor indemnizaţii de delegare/deplasare peste limita legală.
Erorile nu au fost numai de natură contabilă. În cadrul unor proiecte cu finanţare europeană, prin POSDRU, pentru 25 de persoane, numărul orelor decontate depăşea media de 12 ore pe zi de muncă.
Aparent, nici conflictele de interese nu au lipsit în cadrul proiectelor cu bani europeni. Spre exemplu, în cadrul unui proiect finanţat prin POSCCE, are avea ca scop dezvoltarea unui laborator de cercetare pentru industria auto, un contract de achiziţie a fost atribuit unei companii deţinute de un membru din echipa de proiect a laboratorului.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR (ZF)
