Prin măsurile de stimulare economică pe care le iau băncile centrale, acestea riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite.
În general scăderea preţurilor reprezintă o veste bună pentru cumpărători însă dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cea mai mare problemă apare atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor, explică Bloomerg.
Analistul Robert Sinche, la Pierpont Securities Holdings, Stamford, Connecticut a declarat ,,La nivel mondial apare din nou tendinţa de dezinflaţie.”
Preşedintele Rezervei Federale (Fed) a Statelor Unite, ben Bernanke, şi omologii săi de la alte bănci centrale încearcă să evite pericolul deflaţiei prin dobânzi mici şi stimuli monetari. Aceştia mizează pe faptul că creşterea acţiunilor şi locuinţelor va mări încrederea populaiei şi a companiilor şi va accelera totodată creşterea economică şi inflaţia. Momentan, băncile centrale sunt cele ce trebuie să menţină sau să intensifice aceste măsuri, însă prin urcarea preţurilor acţiunilor şi proprietăţilor la niveluri nesustenabile, eforturile acestora riscă să facă mai mult rău decât bine.
Nouriel Roubini, preşedintele Roubini Global Economics, a precizat în cadrul televiziunii Bloomberg ,, Aveţi un zid de lichidităţi care duce la o inflaţie a activelor şi eventual la bule speculative.”
Ecnomistul şef la JPMorgan Chase New York, Bruce Kasman, este de părere că pe fondul şomajului ridicat din ţările dezvoltate şi încetinirea creşterii economice pe pieţele emergente, inflaţia la nivel global va fi de circa 2,8% în acest an, a doua cea mai scăzută după Al Doilea Război Mondial.
Băncile centrale au redus dobânzile de politică monetară şi cumpără obligaţiuni. Totuşi, două treimi din 27 de bănci care au stabilit ţinte de inflaţie, analizate de Morgan Stanley, nu au reuşit să le atingă.
“Asistăm în ultimele luni la acumularea tensiunilor deflaţioniste. Pe pieţe nu există creştere, aşa că toată lumea se bate pe o plăcintă mai mică”, a arătat Laurent Freixe, vicepreşedinte executiv la Nestle.
Banca Centrală Europeană (BCE) a surprins analiştii săptămâna trecută cu reducerea dobânzii cheie cu un sfert de punct procentual, la un nou minim record de 0,25%.
Mai multe bănci centrale din state emergente, precum Israel, Chile, Ungaria, Sri Lanka, Peru şi Mexic, au redus dobânzile, începând cu luna septembrie.
Oficialii Fed au afirmat în repetate rânduri intenţia de a menţine dobânzile aproape de nivelul zero până când creşterea economiei americane şi inflaţia se vor accelera, chiar dacă se gândesc când să înceapă restrângerea achiziţiilor lunare de obligaţiuni, în valoare de 85 de miliarde de dolari.
La sfârşitul lunii trecute, guvernatorul Băncii Japoniei, Kikuo Iwata, a declarat că instituţia va achiziţiona obligaţiuni până când va atinge obiectivul unei inflaţii, de 2%. Alături de alte state, Japonia se confruntă cu problema deflaţiei de aproximativ 12 ani.
Director al Fidelity Worldwide Investments, Londra, Trevor Greetham, consideră că reducerea dobânzii cheie de către BCE susţine estimările pozitive pentru pieţele globale de capital.
În SUA, politica monetară relaxată a Fed va urca indicele Dow Jones la 18.000 de puncte, în următorii doi ani, de la nivelul record de 15,783 puncte atins pe 11 noiembrie, anticipează Allen Sinai, director general la Decision Economics în New York.
Preţurile locuinţelor sunt deasemenea în creştere. Indicele S&P/Case-Shiller, al preţurilor proprietăţilor în 20 de oraşe americane, a crescut cu 12,8% în august, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai mare avans după cel din februarie 2006. În Marea Britanie, preţurile locuinţelor au urcat în octombrie pentru a noua lună consecutiv. Iar în unele regiuni din Germania, preţurile apartamentelor au crescut în medie cu peste 25%, din 2010.
SURSA: MEDIAFAX
