Andrea Schaechter
Comisia Europeană şi Misiunea FMI nu au agreat deocamdată, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) şi nici ajustarea cotei TVA la alte produse alimentare, argumentând că orice relaxare fiscală ar trebui însoţită de măsuri de compensare. În proiecţia bugetară pentru 2014 în schimb, nu au fost incluse ajustări ale acestor taxe, ci doar majorarea salariilor şi pensiilor, care este însoţită de noi impozite şi creşterea accizelor şi redevenţelor.
Atât FMI cât şi Comisia Europeană anticipează o creştere a economiei româneşti de peste 2% anul viitor, în pofida relaxării fiscale incerte, motorul principal urmând să fie cererea internă. Pentru acest an, estimările indică un avans al economiei de 2-2,5%, deşi anul trecut economia a crescut cu doar 0,7%. Creşterea economică curentă a fost susţinută în principal de cererea externă, de exporturi şi de producţia agricolă foarte bună.
Şefa misiunii FMI, Andrea Schaechter a precizat că România are o povară fiscală mare pe muncă şi a susţinut că reducerea CAS ar susţine economia românească şi piaţa muncii, dar consideră că ar trebui realizată o analiză mai atentă deoarece momentul actual pentru o astfel de schimbare nu este tocmai propice. În viziunea FMI, creşterea salariului minim, a pensiilor şi a salariilor unor categorii de bugetari va contribui la furnizarea de resurse suplimentare pentru consum şi, implicit, pentru creşterea PIB.
În cadrul conferinţei de la finalul primei misiuni de evaluare, Andrea Schaechter a declarat : „Această reducere a CAS este o cale de a susţine piaţa muncii şi economia, dar momentul nu era potrivit, era prea devreme şi nu era o evaluare integrală a tutoror efectelor. În mod clar, se află pe agendă în continuare. Când faci o schimbare mare în cadrul acestui sistem trebuie mare atenţie. Nu este o decizie care se ia uşor. Am insistat să se facă pe baza unei analize foarte atente. Trebuie să evităm ca reducerea CAS să genereze o gaură în buget. Acest lucru trebuie să se facă astfel încât impactul pe buget să fie zero“.
Tot aceata a subliniat că deşi Guvernul s-a angajat să menţină în 2014 un deficit care să fie în zona lui 2,2% din PIB, veniturile au fost mai slabe decât aşteptările în acest an, iar în 2014 urmează să existe şi cheltuieli suplimentare pentru salarii, pensii şi alte investiţii.
Veniturile bugetare totale s-au aflat sub nivelul prognozei date de Ministerul Finanţelor, în primele nouă luni ale anului 2013, iar în trimestrul al treilea statul a colectat cu 4 miliarde lei mai puţin decât suma programată.
În urma negocierilor în indexarea accizelor cu inflaţia, s-au identificat mai multe măsuri de compensare pentru majorările de pensii şi salarii din 2014, precum taxarea suplimentară a carburanţilor cu 7 eurocenţi la litrul de carburant, creşterea redevenţelor cu 25% (dar nu pentru petrol şi gaze) şi impozitarea altor construcţii decât clădirile.
Mai mult, şefa misiunii FMI a arătat că Guvernul s-a angajat să îmbunătăţească colectarea şi să reducă evaziunea fiscală.
FMI proiectează pentru anul 2014 o creştere reală a PIB de 2,2%, dar se aşteaptă să vedem o deplasare a factorilor determinanţi ai creşterii dinspre exporturile nete cum a fost în 2013 către cererea internă. „În mod special creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari, pentru că Guvernul a avut succes în ultima vreme în absorbirea fondurilor UE şi aceasta va avea efect asupra creşterii de viitor“. Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene ar fi o pârghie importantă pentru creşterea potenţialului de creştere al economiei româneşti.
Tot şefa misiunii FMI a mai punctat faptul că succesul listării pachetului de 15% din acţiunile Romgaz merită lăudat, dar şi că nefinalizarea privatizării majoritare la CFR Marfă, reprezintă mai degrabă un pas înapoi.
Care sunt condiţiile în care s-ar putea reduce fiscalitatea în anul 2014 ?
Reducerea CAS ar putea să fie decisă eventual la prima rectificare bugetară din 2014, pentru a doua jumătate a anului viitor, însă orice relaxare a taxării muncii trebuie să fie însoţită de lărgirea bazei şi măsuri fiscale de compensare. CAS va fi redusă cu 5 puncte procentuale începând cu al doilea semestru al anului viitor, a anunţat premierul Victor Ponta, dacă Guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri.
O reducere TVA la alte produse alimentare, ar putea fi luată în considerare numai după ce Guvernul va evalua impactul pe care l-a avut asupra economiei, diminuarea TVA pentru pâine la 9%, potrivit reprezentantei FMI.
Programul cu România se menţine în parametri în linii mari, toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii septembrie au fost îndeplinite şi s-au realizat progrese în îndeplinirea celor mai multe criterii structurale.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR (ZF)
