Aşa numita ,,taxa pe stâlp”, adică impozitul pe construcţiile speciale, ridică mai departe multe semne de îmtrebare legate de sfera de aplicare şi persoanele juridice care îl datorează. Guvernul a calculat un impact bugetar de 100 mil. Euro, însă specialiştii sunt de altă părere.
Deocamdată normele metodologice care trebuie să aducă clarificări legate de modul de aplicare nu au fost stabilite. O primă neclaritate este dacă amenajările realizate la clădirile închiriate intră sub incidenţa noului impozit. Este la fel de neclar dacă toate clădirile scutite de la plata taxelor locale, cum ar fi monumentele istorice sau clădirile din parcurile industriale şi tehnologice, vor fi supuse sau nu acestui impozit. Situaţia construcţiilor complexe formate din echipamente şi instalaţii stă de asemenea sub semnul întrebării.
O altă problemă este legată de construcţiile pentru care se plătesc alte taxe locale (nu impozit pe clădiri), cum ar fi fundaţiile centralelor eoliene pentru care multe consilii locale au stabilit „alte taxe locale“ sau platformele betonate (pentru terenul de sub platforme se datorează impozit pe teren), după cum spun consultanţii fiscali.
Noul impozit ar afecta cel mai puternic companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii, deoarece construcţiile speciale deţinute de aceste companii au valoare foarte mare. Însă specialiştii consideră că tot la populaţie va fi transferat costul final, prin creşterea tarifelor practicate.
Impozitul pe construcţiile speciale se calculează prin aplicarea a 1,5% pe valoarea contabilă brută a tuturor construcţiilor existente în patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, pentru care nu se datorează impozit pe clădiri. Printre cei care datorează impozitul pe construcţii se află persoanele juridice române, persoanele juridice străine cu sediu permanent în România şi persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene. Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, instituţiile publice şi asociaţiile, fundaţiile şi celelalte entităţi fără scop patrimonial sunt considerate excepţii.
„Rămân multe semne de întrebare aferente aplicabilităţii acestui impozit, litera legii, aşa cum a fost iniţial definită, lăsând loc diferitelor interpretări, legate în special de tipurile de construcţii ce vor fi supuse impozitării. Spre exemplu, se pune întrebarea dacă amenajările realizate la clădirile închiriate intră sub incidenţa acestui nou impozit. În caz afirmativ, impactul «taxei pe stâlp» este unul mult mai mare, putând afecta o paleta mult mai largă de contribuabili“, consideră Ana Petrescu, manager la Deloitte Tax.
Conform legislaţiei, valoarea lucrărilor de modernizare, reconstruire, modificare sau extindere nu se va include în baza impozabilă a construcţiilor speciale dacă fac obiectul impozitului pe clădiri.
Clădirile care sunt scutite de la plata taxelor locale, spre exemplu cele care prin lege sunt clasate ca monumente istorice, clădiri ştiinţifice şi tehnologice, ridică de asemenea aceeaşi întrebare, dacă va fi necesar să plătească impozitul. „Având în vedere prevederile actuale referitoare la impozitul pe construcţii, reiese că acestea ar intra sub incidenţa noului impozit. Efectul practic este că deşi sunt scutite de impozit pe clădiri, sunt supuse impozitului pe construcţii, mărind impactul noului impozit“, potrivit reprezentantei Deloitte.
Experţii de la firma de audit şi consultanţă KPMG aduc în discuţii subiectul incidenţei noului impozit asupra construcţiilor care plătesc deja alte taxe locale, spre exemplu centralelor eoliene pentru care multe consilii locale au stabilit „alte taxe locale“ sau platformele betonate.
Şi Emilian Duca, partener al firmei de consultanţă Tax & Business Solutions, susţine că există o serie de clădiri care sunt scutite de impozit pe clădiri, dar ar urma să fie supuse impozitului pe construcţii, cum sunt: clădirile clasate ca monumente istorice, lăcaşuri de cult şi clădiri accesorii, clădirile deţinute de instituţii de învăţământ particular, clădiri restituite/retrocedate, clădirile utilizate în agricultură (sere, solare, răsadniţe etc).
Există o categorie de persoane juridice care nu sunt obligate să plătească impozitul pe construcţii, iar din prevederile Codului fiscal ar rezulta că numai persoanele juridice fără scop patrimonial (inclusiv asociaţii sau fundaţii), înfiinţate prin legi speciale de organizare şi funcţionare ar fi exceptate de la impozit. Spre exemplu, în această categorie nu ar intra asociaţiile şi fundaţiile înfiinţate în baza OG nr. 26/2000 ori persoanele juridice înfiinţate prin hotărâre a guvernului, a mai adăugat Emilian Duca.
Totodată o serie de contracte de închiriere, în special cele pe termen lung, pot fi reclasificate, din punct de vedere fiscal, ca fiind contracte de leasing financiar, astfel că mulţi chiriaşi ar putea fi obligaţi să achite impozitul nu numai asupra valorii modernizărilor realizate, ci şi asupra valorii imobilului închiriat (dubla impunere nu este exclusă în acest caz).
Calculul şi declararea impozitului pe construcţii speciale se efectuează de către contribuabili anual, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul. Plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv. Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozitul pe construcţii începând cu anul fiscal următor.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR (ZF)
