În acest an, ar trebui să intre în vigoare noua lege a insolvenţei, după ce se vor finaliza dezbaterile în Parlament. Noua lege a insolvenţei va îmbunătăţi cadrul legislativ prin încurajarea finanţărilor în perioada de observaţie şi dinamizarea procedurilor, însă o serie de aspecte ar putea pune în pericol unele afaceri care pot deveni viabile. Este vorba mai ales despre posibilitatea de executare individuală în perioada de observaţie sau stabilirea unui termen de un an, maximum doi pentru implementarea planurilor de reorganizare.
Un seminar organizat de Ziarul Financiar, i-a adus faţă în faţă pe mai mulţi specialişti, care au dezbătut mai multe aspecte ale noului cadru legislativ.
După ce s-a emis o ordonanţă de urgenţă, în toamnă, prin care Guvernul promovase textul legislativ, care a fost ulterior considerată neconstituţională, noul cod al insolvenţei se află încă într-o stare de dezbatere.
Legea ar putea intra totuşi în vigoare ână la jumătatea acestui an după finalizarea dezbaterilor din Parlament în care vor fi reanalizate câteva dintre cele mai controversate aspecte ale textului propus iniţial. În forma actuală, legea naşte o serie de controverse, datorită faptului că numeroase companii au rămas cu facturi neachitate după ce în ultimii cinci ani 120.000 de societăţi cu datorii de miliarde de euro au ajuns în insolvenţă, pentru 108.000 dintre acestea fiind deja declarat falimentul.
Directorul Direcţiei Buletinului Procedurilor de Insolvenţă, Valentina Burdescu, a prezentat câteva date care arată că în ultimii cinci ani doar pentru 3.500 de firme au fost aprobate planuri de reorganizare, iar printre acestea se află companii mari precum Hidroelectrica, Astra Vagoane Arad şi Tower Center. Astfel cei care dezbat insolvenţa consideră că aprobarea noului cod în forma actuală ar putea scădea cu circa 70% numărul firmelor care se însănătoşesc şi ar agrava astfel situaţia mediului business.
„Raţiunea noului cod este de a contribui la îmbunătăţirea mediului de afaceri. În prezent, proiectulse află în dezbaterea Comisiei juridice a Senatului şi profităm de soluţia dată de Curtea Constituţională, care a declarat neconstituţională ordonanţa de urgenţă prin care codul intrase în vigoare în octombrie 2013, pentru a corecta lucrurile care nu au fost suficient de bine explicate. Sunt foarte multe amendamente care au fost convenite de toată lumea. Au rămas doar câteva puncte care au născut discuţii“, a declarat ieri Robert Cazanciuc, ministrul justiţiei, în cadrul evenimentului.
Limitarea duratei planului de reorganizare la un an, cu posibilitatea de prelungire cu încă unul, reprezintă unul din cele mai discutate subiecte în cadrul noului cod al insolvenţei, deoarece practicienii consideră că reorganizarea în timp util a unor afaceri complexe, de dimensiuni mai mari, ar deveni imposibilă.
„Un termen de un an pentru reorganizare poate fi o piedică inclusiv pentru cei care l-au propus, uitându-ne doar la situaţia Oltchim, spre exemplu. Ar trebui lăsaţi creditorii să aprecieze care este termenul în care o firmă ar trebui să se reorganizeze sau o diferenţiere în funcţie de cifra de afaceri sau complexitatea dosarului“, susţine Simona Miloş, partener al firmei RVA Insolvency şi preşedinte al Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă.
„În noua dezbatere va trebui să găsim un echilibru. Poate fi o soluţie această diferenţiere în funcţie de cifra de afaceri pentru stabilirea duratei planului de reorganizare. Cred că vom găsi acea balanţă de care este nevoie“, a răspuns Cazanciuc cu privire la acest aspect.
Reorganizările ar deveni mult mai dificile dacă noul text de lege ar impune, pe lângă votul pe categorii, şi votul a 50% din creditori pentru aprobarea unui plan de reorganizare, consideră Andrei Cionca, partener fondator al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR).
O simulare realizată de către practicieni a arătat că dintr-un grup de zece firme, care s-au reorganizat pe legea în vigoare, doar trei ar reuşi să facă asta şi pe baza noului cadru legislativ.
„Decizia de a impune ca un plan de reorganizare să fie aprobat doar cu votul creditorilor ce deţin cel puţin 50% din masa credală a fost luată în şedinţă de guvern. Recomandarea organismelor internaţionale a fost de stabilire a unui prag de 30% pentru aprobarea planurilor de reorganizare, iar noi vom susţine în Parlament această poziţie“, a declarat Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
În acelaşi timp, Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, susţine că este necesar ca această procedură să asigure protecţia creditorilor, să conserve interesele acestora, deoarece altfel există riscul este de descurajare a creditării.
„În ultima perioadă am avut mai multe întâlniri cu grupuri de interese care au abordări diferite cu privire la acest cod. Sunt cei care au de recuperat bani şi sunt cei care au de dat şi nu mai vor să dea. Ne-am interesat şi la ce au făcut vecinii noştri pe acest subiect şi sunt ţări cu o legislaţie mai dură, ţări cu o legislaţie mai permisivă şi alţii mai echilibraţi. Noi încercăm să obţinem un text de lege mai eficient şi mai echilibrat şi sper ca la finalul acestei sesiuni parlamentare să avem o lege aplicabilă, o lege asortată cu vremurile pe care le trăim, în care lucrurile se mişcă foarte repede“, a declarat Liviu-Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor.
O altă problemă a noului cod în formula propusă în toamnă rămâne însă acceptarea executării individuale în cadrul insolvenţei, măsură care reprezintă „o înfrângere elocventă a procedurii şi o înfrângere a principiului maximizării averii debitorului“, în opinia lui Stan Târnoveanu, co-managing partner al firmei ZRP Insolvency.
„Spre exemplu, dacă vinzi volanul unei maşini, cu siguranţă valoarea acelei maşini va scădea. Totodată, vor fi contestaţii la aceste executări şi nu se va ajunge la maximizarea averii debitoarei, ci la cea a avocaţilor care vor contesta aceste executări. O asemenea soluţie consider că nu este nici măcar în favoarea creditorului fiscal“, a mai spus reprezentantul ZRP Insolvency.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR (ZF)
