Nu a trecut nici jumătate de an de la ieșirea Hidroelectrica din insolvență, iar în jurul companiei încep din nou să apară grupuri de interese. Chiar dacă legea spune că electricitatea produsă se tranzacționează numai pe bursă, totuși cea mai ieftină energie din România este la fel de atractivă, deși cel mai nou caz de corupție din bussinessul local, sugerează că nici acest loc nu este tocmai sigur.
Au trecut cinci zile, timp în care Hidroelectrica ar fi trebuit să vândă energie în valoare de 263 de milioane de euro, către o firmă nu tocmai cunoscută pe piață, Energon Power& Gas, care este condusă de un om de afaceri din Cluj, Rareș Criste. Remus Borza, președintele Consiliului de Supraveghere Hidroelectrica susținea „Era un contract inacceptabil. Hidroelectrica ar fi pierdut peste 290 de milioane de lei (circa 66 mil. euro)“. O mită în valoare de 1,4 milioane de euro, stă la mijlocul acestei afaceri, alături de un membru al directoratului Hidroelectrica, Eugen Brădean și unul din Consiliul de Supraveghere, Ioan Mihăilă, amândoi aflându-se în arest. Deasemenea a existat un denunțător, Remus Vulpescu.
În urmă cu puțin timp, pe data de 18 octombrie, a fost depusă o cerere uriașă de cumpărare de energie, la bursa de energie OPCOM. Compania Energon&Gas din Cluj, a plasat un ordin de cumpărare pentru 7TWh de energie electrică, la un preț de 165 de lei pe MWh, perioada de desfășurare a contractului fiind cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2017. Valoarea totală a contractului era de 263 de milioane de euro.
România a consumat anul trecut 52 de TWh. Spre exemplu, ArcelorMittal Galați, consumă anual circa 1,7 TWh de energie, acest fapt sugerând că acest contract ar fi putut alimenta al doilea mare consumator de energie din România, pe o perioadă de 4 ani de zile.
O singură companie ar fi fost în măsură să răspundă acestei solicitări, ținând cont de ofertă și de prețurile la care ceilalți producători de energie își vând energia. Bineînțeles, este vorba despre Hidroelectrica, firmă abia ieșită din insolvență. De altfel unul din prinicipalii factori care au adus-o în această situație, au fost contractele directe de vânzare a energiei.
La data de 29 octombrie, ora 12, urma să se desfășoare licitația, pe bursa de energie OPCOM, pe platforma contractelor bilaterale.
Voturile
„În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB (platforma contractelor bilaterale) de către Energon Power&Gas pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014 – 2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG). Directoratul a respins această propunere cu 3 voturi „împotrivă“, o abţinere şi 1 vot „pentru“, fiind astfel consemnată o ma-joritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi încheiat pentru că ar genera pierderi semnificative pentru companie“, au comunicat ieri reprezentanţii companiei.
Din directoratul Hidroelectrica fac parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoş, Eugen Brădean, Mihai Teleanu şi Ovidiu Agliceru. Directoratul, în forma lui actuală, a fost numit la mijlocul lunii august. Ioan Roșca a fost cel care a venit cu propunerea și a votat pentru semnarea contractului, în timp ce Ovidiu Agliceru s-a abținut. Restul au votat împotrivă.
Care ar fi fost pierderile?
Remus Borza a declarat: „Este un contract inacceptabil. Preţul este într-adevăr de 165 de lei pe MWh, dar acesta include şi o taxă de transport, care este de 11 lei, şi mai erau şi 7 lei dintr-un contract de hedging cu care venise Brădean pentru a ne proteja la bănci împotriva scăderii preţului.Practic, vorbim de un preţ de 147 de lei pe MWh. Noi însă am fi avut un cost de 189 de lei pe MWh în acest contract pentru că noi ar fi trebuit să livrăm energie sub un anumit profil, mai mult pe timpul zilei, mai puţin noaptea. Personalizarea costă. Pierderile s-ar fi ridicat la peste 290 de milioane de lei (66 de milioane de euro)“.
Mai multe declarații din partea reprezentanților Hidroelectrica, au survenit după ce pe data 23 octombrie, DNA a anunțat că procurorii au dispus reținerea lui Eugen Brădean și a lui Ioan Mihăilă membru al consiliului de supraveghere al Hidroeletrica şi consilierul ministrului delegat pentru energie Constantin Niţă, pe un termen de 24 de ore. Imediat după aceasta, a urmat arestarea preventivă pentru 29 de zile a celor doi, decisă de către Tribunalul București.
Ioan Mihăilă, potrivit unor informații din presă este un apropiat al lui Constantin Niță. Mihăilă fusese deja implicat cu Bankoop și ca urmare a falimentului băncii, acesta a fost căutat de către autorități pentru explicații. Totodată acesta a fost și primul director al Bursei de Valori București. La finalul lunii mai Mihăilă fusese numit în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. „Sunt un bun cunoscător al economiei româneşti, în special al situaţiei hidroenergeticii cu o vastă experienţă în analiză şi management, putând organiza şi conduce activităţi de succes. Nu am avut relaţii de afaceri personal sau prin interpuşi cu statul sau cu vreo companie din sistemul energetic naţional“, susținea Mihăilă în CV-ul postat pe site-ul Hidroelectrica.
Ce spune DNA
„În luna octombrie 2013, inculpatul Mihăilă Ioan, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica şi consilier al ministrului delegat pentru energie, a promis unui alt membru din acelaşi consiliu, denunţător în cauză, suma de 1.400.000 euro pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea, de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei aproximativ 262.980.000 euro) ceea ce reprezenta condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica. Promisiunea de dare de mită s-a făcut cu ajutorul inculpatului Brădean Eugen, director de trading în cadrul Hidrolectrica şi membru în cadrul directoratului Hidroelectrica. Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparenţa unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore şi firma achizitoare a energiei electrice“, se arată în comunicatul DNA.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR (ZF)