Un nou scandal legat de reciclare este gata să ia amploare. Acesta se iscă între marii ,,salubriști” implicați într-o piață de cel puțin 1 miliard de euro, care în România are un potențial de dezvoltare enorm.
Din totalul deșeurilor generate, România colectează selectiv numai 2%, față de 80% într-o țară mai dezvoltată din acest punct de vedere, precum Belgia. Astfel intră în joc un potențial fantastic pentru companiile de profil, ,,lupta” situându-se între marii salubriști și companiile mai mici. Miciile companii se plâng de faptul că sunt scoase de pe piață, de marile companii de salubrizare care au afaceri de milioane de euro, dar acestea consideră că legea în acest sens oferă o ,,intrare în normalitate”.
„Dacă intră în vigoare (legea modificată – n. red.) va omorî o grămadă de oameni care colectează deşeuri şi va da putere unor firme care oricum au putere imensă“, spune Imre Sekete, directorul general al firmei Mehrom din Oradea, care colectează şi reciclează carton, PET-uri, deşeuri de fier şi alte materiale.
Legea de modificare şi completare a legii serviciului de salubrizare a localităţilor, adoptată de Parlament pe 4 februarie, prevede că „transportul deşeurilor municipale şi deşeurilor similare colectate separat (…) se efectuează numai de către operatori licenţiaţi care au contracte de delegare a gestiunii încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale“.
Așadar, doar firmele care au câștigat licitațiile organizate de primării pentru licența de operator de salubritate într-un areal administrativ vor putea încasa veniturile din colectarea şi vânzarea deşeurilor reciclabile către companiile cu staţii de reciclare.
„În mod normal deşeurile reciclabile sunt o marfă. Dacă eu sunt un generator de deşeuri şi vreau să le vând, vând cui îmi dă preţ mai mare. Unde e concurenţa? Este marfa mea, fac ce vreau cu ea“, subliniază Sekete. O părere similară are și cel care conduce firma Sota Grup 21 din Pitești, Dumitru Sârboiu. Firma devine o interfață între industria care introduce pe piaţă deşeurile reciclabile şi reciclatorii, preluând obligaţia de colectare pentru 500 de companii, din domenii de la producţia de lactate până la siderurgie sau mari retaileri. „De exemplu, marii retaileri vindeau unde voiau ei deşeurile, în general către un reciclator final. Acum salubriştii vor spune: «Ne daţi nouă deşeurile pentru că funcţionaţi pe raza unui consiliu local cu care avem noi contract»“, arată Sârboiu. Acesta mai spune că pentru a atinge ţinta de reciclare a companiilor pentru care preia responsabilitatea este nevoie de mii de colectori mai mari sau mici.
O piață de 300 de milioane de euro
Salubrizarea localităților trece aproape nevăzută de atenția publică, însă există o piață de peste 300 milioane de euro anual, potrivit unor calcule pe baza cifrei de afaceri din 2012 a primelor 20 de companii din domeniu. Suma este concepută din încasările din ridicarea deșeurilor menajere, fără valoare economică ulterioară.
Bucureștiul generează cele mai multe deșeuri din țară deci topul național al companiilor de salubrizare este dominat de firmele care lucrează în Capitală, acestea cumulând 57% din rulajul primelor 20 de companii de pe piaţa de colectare a deşeurilor. Sectoarele au cheltuit împreună, în anul 2012, suma de 135 milioane de euro pe salubritate, realizată de cinci firme. Romprest Service, activează în sectoarele 1 și 5 și este un lider pe piața națională. Firma este deţinută de un fond britanic de investiţii, însă presa a scris că proprietarul este omul de afaceri Florian Walter. Urmează apoi Rosal Grup, care pe lângă sectorul 3, lucrează și în Cluj-Napoca și Ploiești.
Legea care urmează să fie promulgată, instituie un monopol în favoarea companiilor mari, consideră jucătorii mai mici însă salubriștii mari spun că este anormal să existe alte entităţi care colectează deşeurile reciclabile produse de agenţii economici dintr-o zonă cu care au contract.
„Atunci când un serviciu se scoate la licitaţie şi este concurs, atunci se manifestă mediul concurenţial. Aceste 2.000 de firme (numărul de firme mici despre care s-a scris că ar fi prejudiciate – n. red.) nu au participat la nicio licitaţie“, spune Ion Ilie Ciuclea, preşedintele Supercom, firma care face curat în sectorul 2.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR
