Astăzi, la Cluj-Napoca s-au desfășurat lucrările congresului național al Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), eveniment la care au luat parte mulți oficiali maghiari din Ungaria și chiar politicieni din Catalunya.
În fața a peste 430 de membri delegați, președintele PPMT, Laszlo Tokes, a lansat un atac dur la adresa UDMR, în special către Kelemen Hunor, pe care îl acuză că se vinde la București către diferite partide politice românești, pentru interese personale, în detrimentul populației minoritare maghiare.
Tokes a criticat și pactul încheiat între UDMR și USL, care a însemnat multe compromisuri pentru populația maghiară, doar pentru ca UDMR să intre în Parlament, cu voturile de la “simpatizanții” români.
“Țin alături de ei acel partid care le este comod”, a spus președintele PPMT cu referire la relația dintre partidele politice românești și UDMR.
Liderul partidului a menționat că a sosit momentul ca alegătorii maghiari din Transilvania, dezamăgiți de politic, să fie susținuți cu adevărat, de PPMT, care trebuie să demonstreze că se poate face politică pentru maghiari și fără semnarea unor pacte la București cu celelalte partide.
La congresul PPMT au fost avansate și propunerile de modificare a Constituției României:
- Eliminarea alineatului 1 al art 152 (care se referă la limitele revizuirii Consituției);
- Dreptul la identitate și la autonomie culturală (art 6)
- Dreptul la identitatea națională, etnică și lngvistică este un drept fundamental al omului;
- Toți cetățenii au dreptul de a-și alege în mod liber apartenența la una din comunitățile naționale, etnice sau lingvistice;
- Statul recunoaște și garantează tuturor persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor naționale, etnice și lingvistice;
- Statul tratează minoritățile naționale ca fiind comunități naționale aflate în inferioritate numerică ce reprezintă, atât părți constituante ale statului care în această calitate sunt totodată și părți ale societății românești caracterizate de o identitate națională, etnică, lingvistică, culturală și confesional-religioasă proprie cât și o valaore incontestabilă;
- Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimara identității comunităților naționale minoritare și a persoanelor aparținând acestora să fie conforme cu principiile de nediscriminare, precum și cu cele de egalitate de șanse în raport cu ceilalți cetățeni români;
- Președintele României este ales de Parlament. Tragerea la răspundere a președintelui trebuie să fie limitată strict la o procedură juridică, iar demiterea președintelui să fie făcută de un complet de judecători dintre membrii Curții Constituționale și ai Curții Supreme de Casație de Justiție;
- Sprijinirea de către stat a fortificări legăturilor dintre comunitățile naționale minoritare și națiunea-mamă;
- Regiuni pentru România: Banat, Țara Crișurilor, Trnasilvania de Nord, Transilvania de Sud, Țara Secuilor, Brașovul, Oltenia, Muntenia de Sus, Muntenia de Jos, Bucureștiul, Dobrogea, Bucovina, Moldova – Țara de Sus, Moldova – Țara de Jos și regiunea Galați-Brăila;
- Regiunile să fie conduse de consilii regionale alese direct, comisii regionale – organe executive regionale – și președinții regiunilor;
- Control constituțional în regiuni din partea prefectului regiunii;
- Crearea instituțiilor autonomiei culturale;
- Recunoașterea unor limbi ale minorităților ca limbi oficiale regionale;
- Interdicția clonării umane, interdicția practicilor de eugenie.
