Î
n România au intrat 2,8 mld. euro din fonduri europene, în anul 2013, arată datele de la finalul lunii decembrie 2013. Per total, în perioada de bugetare 2007-2013, România a avut un nivel de absorţie de 5 mld. euro.
Ţinta stabilită iniţial, era de 5 mld. euro fonduri atrase în 2013, aşadar obiectivul a fost atins exact la jumătate. În acest ritm de absorţie, de dublare a fondurilor în fiecare an, ar însemna că în 2014 ar trebui să intre în economie 5 mld. euro. Rata totală de absorbţie a ajuns la 26% în decembrie anul trecut, faţă de un obiectiv de 50%, ceea ce înseamnă că în exerciţiul bugetar 2007-2013 România a atras de la UE prin fonduri structurale doar un sfert din suma de 20 mld. euro care i-a fost pusă la dispoziţie.
BNR a profitat din plin de valuta intrată în ţară prin Ministerul de Finanţe pentru a ţine cursul sub control, aspect subliniat şi de guvernatorul Mugur Isărescu.
Şeful departamentului de finanţări structurate în cadrul Volksbank, Romulus Andrei, a explicat: „Orice intrare de capital susţine piaţa valutară, iar rambursările făcute pentru proiectele europene reprezintă intrări nete de capital în euro, chiar dacă ele ajung la beneficiarii finali în lei. S-au făcut decontări pentru contractele cu valori mari, mai ales din domeniul infrastructurii, iar banii europeni au înlocuit în mare parte investiţiile străine directe, care s-au prăbuşit în ultimii ani“
Datoria externă s-a redus, anul trecut, ajungând la 7,3 miliarde de euro în noiembrie (fiind cu 2,4 mld. euro mai mică decât în 2012).
Potrivit Mediafax, Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, a declarat că pentru 2014 urmăreşte atragerea a „2,8 miliarde de euro pentru a evita pierderea vreunui euro”. Acesta este mai pesimist decât majoritatea analiştilor financiari, care consideră că în economie ar trebui să intre cel puţin 5 miliarde de euro din noile rambursări din 2014.
Tot guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat într-un interviu recent pentru Mediafax că banii veniţi de la UE, în special în a doua parte a anului trecut, au fost vânduţi către BNR (în calitate de agent al statului) şi banca centrală a făcut emisiune de lei.
„În mod normal, noi ar fi trebuit, când am cumpărat valută de la Finanţe, să fi absorbit şi excesul de lichiditate. Dacă nu am făcut-o, a fost din raţiuni bine fundamentate. Noutatea a fost că, exact pentru a confirma un trend, şi anume că inflaţia vine în jos şi dobânzile trebuie să se ducă şi ele în jos, concomitent cu reducerea ratei de politică monetară, am lăsat această lichiditate în piaţă şi am ajuns din poziţie de creditor în poziţie de debitor. Am evitat astfel şi o eventuală apreciere excesivă a cursului leului”, a explicat guvernatorul.
Deocamdată fondurile europene rămân singura soluţie de finanţare ieftină, în condiţiile în care băncile străine au tăiat liniile de finanţare destinate subsidiarelor din România, iar investiţiile străine sunt la o cincime din nivelul de dinainte de criză.
O altă ,,speranţă pentru 2014, ar putea veni din proiectele mari de infrastructură.
În perioada 2009-2013 (2009 fiind primul an în care s-au văzut în statistici primele rambursări făcute de către Comisia Europeană în România), ritmul mediu de creştere a absorbţiei de fonduri UE a fost de circa 100% de la an la an. În 2013, în economie au intrat rambursări „noi” de aproape 2,8 miliarde de euro. Conform acestui ritm de absorţie, în 2014 ar trebui să intre cel puţin 5,6 miliarde de euro.
„Suma de 5 miliarde de euro rambursări în 2014 este una fezabilă, cred că am putea atrage chiar mai mult. Dacă se vor deconta facturi pentru proiecte mari de infrastructură, pentru căi ferate, drumuri sau autostrăzi, absorbţia va fi mare, pentru că din astfel de proiecte vin cei mai mulţi ani. Din păcate, multe proiecte dezvoltate de IMM-uri nu sunt viabile, iar acolo sunt corecţii financiare mai mari”, a mai spus Romulus Andrei, şeful departamentului de finanţări structurate în cadrul Volksbank.
Doru Lionăchescu, preşedinte al casei de investiţii şi consultanţă Capital Partners, este în schimb de părere că : „Faptul că a crescut absorbţia cu aproape 3 miliarde de euro este un lucru bun, în contexul în care alte intrări de capital, cum sunt investiţiile străine directe, se chinuie să-şi revină, iar remiterile românilor care lucrează în străinătate scad. Însă o absorbţie de 5 miliarde de euro în 2014 reprezintă o sumă mare, nu cred că e realistă dublarea ratei actuale de absorbţie”.
România nu a reuşit să absoarbă mai mult de 5 miliarde dintre cele 20 de miliarde de euro pe care le-a avut la dispoziţie pentru perioada 2007- 2013, din cauza unor factori precum birocraţia excesivă, deficitul de personal sau schimbările frecvente ale regulamentelor făcute de către autorităţile de management, dar şi apariţia fraudelor în cadrul proiectelor.
