Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj-Napoca, a găzduit, astăzi, o dezbatere în premieră pentru Cluj, pe tema clientelismului politic din ultimii 8 ani.
Astfel au fost prezentat în premieră modul cum s-au distribuit în teritoriu fondurile naţionale pentru investiţii, sub forma unei hărţi interactive şi a unei secţiuni analitice. Invitații au analizat ce guverne, în ce perioade şi pe ce instrumente de alocare financiară s-au comportat cel mai discreţionar, cu ajutorul unui indice al clientelismului politic ce coreleză sumele alocate în timp cu afilierea partinică a administraţiilor locale (judeţe şi primării).
“Ne bucurăm să avem în fața noastră o cercetare empirică pe această temă, bazată pe date, prezentată și la București, deoarece tema afectează structural funțiile instituțiilor publice din România, afectează relația local-central, descentralizarea și am constatat că este un lucru care se repetă în timp. Avem aici o părticică din cei 20 de ani analizați”, a declarat moderatorul dezbaterii, decanul FSPAC, Călin Hințea.
Sorin Ioniţă, analist ExpertForum (EFOR) a precizat că cei mai mulți bani au fost alocați în mod discreționar în perioada 2007-2008, care a coincis cu perioada de boom economic.
“Puțin, dar sistematic, au fost favorizate administrațiile UDMR, indiferent de partidul principal aflat la putere. Cei mai favorizați am constatat că au fost primarii independenți, pentru încurajarea migrării. O altă concluzie a studiului este necesitatea discuțiilor pe tema fondurilor naționale, mai mult decât pe tema fondurilor europene. Din nou sistematic, însă în tăcere, vedem cum sunt alocate anual fonduri către mediul rural, sume care ajung la nivelul miliardului de euro”, a adăugat Sorin Ioniță.
Studiul a relevat faptul că la nivelul Clujului, municipiul Cluj-Napoca a fost favorizat de către guvernare, însă în episoade: anii 2006, 2007, 2008.
Pe parcursul celor 8 ani asupra cărora s-a focusat studiul, indicele de clientelism a atins la nivel național cele mai mari cote în guvernarea PNL-PSD-UDMR, perioada 2006 – 2008 fiind “un generator de bugete masive, dar și de guvernare tot mai proastă”.
EFOR a mai arătat că peste 2.000 de primării din România se află în faliment tehnic, adică nu își permit să acopere nici măcar salariile și alte cheltuielile de funcționare și astfel vor migra politic în funcție de cine conduce guvernul.
La dezbatere au mai luat parte prof. dr. Vasile Puşcaş, Facultatea de Studii Europene, UBB, conf. dr. Ioan Hosu, directorul Departamentului de Comunicare şi Relaţii Publice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, UBB, conf. dr. Gabriel Bădescu, directorul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării,UBB.
Datele prezentate astăzi, culese de către (EFOR), vor fi comparate cu situațiile regăsite în Serbia, Croația și Moldova.
