SURSA: Marius Dumbraveanu/ Mediafax Foto
Impozitul forfetar, s-a introdus pentru prima dată în 2009. Tot în aceeași perioadă, doamna Grapini, vicepreședintele PC compara dreptul forfetar cu ,,o pernă pusă pe fața IMM-urilor”. Însă astăzi, ministrul delegat pentru IMM-uri, susține cu tărie contrariul: reintroducerea impozitului forfetar pentru hoteluri, pensiuni, restaurante, spălatorii sau service-uri auto.
Care vor fi plătitorii noului impozit forfetar ?
Această categorie este reprezentată de către toți contribuabilii care vor îndeplini cumulativ următoarele condiții:
– persoane juridice române care desfăşoară activităţi principale în domeniile serviciilor de cazare şi alimentaţie publică: hoteluri, pensiuni, restaurante, baruri, cafenele (coduri CAEN: 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629 şi 5630) şi în domeniul întreţinerii şi reparării autovehiculelor (cod CAEN: 4520);
-toți cei care au realizat o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii financiare aprobate;
-toate persoanele a căror pondere a veniturilor obţinute în anul precedent din desfăşurarea activităţilor cu codurile CAEN vizate în total venituri, este de peste 70%;
-toți cei care au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250;
-cei care nu se află în dizolvare.
Cum se va calcula impozitul forfetar?
Impozitul forfetar anual va fi calculat pe baza unor formule stabilite distinct pentru fiecare domeniu vizat în parte. Spre exemplu, în calculul impozitului forfetar în cazul restaurantelor se va ține cont, anual, de valoarea impozitului standard, de localizare, de suprafața utilă a unității, de un coeficient de sezonalitate și de un coeficient de ajustare pentru spațiu tehnic. În același timp în cazul hotelurilor, se va lua în considerare valoarea impozitului standard (calculată în funcție de zonă și de clasificarea hotelului) numărul de locuri ale cazării.
Care sunt problemele pe care le ridică impozitul forfetar ?
Cel mai important aspect este legat de faptul că impozitul forfetar îi dezavantajează pe întreprinzătorii mici și îi favorizează pe cei mari. Acest aspect poate fi evidențiat prin următorul exemplu : conform formulei de calcul a noului impozit forfetar, un vânzător ambulant de înghețată cu o suprafață sub 30 mp – adică căruia i s-ar aplica cea mai mică variabilă de suprafață – și localizat în cea mai proastă zonă a Bucureștiului (zona D) va avea de plătit la finalul anului un impozit forfetar de aproximativ 2.000 euro. În același sens, cel mai luxos restaurant cu o suprafață de peste 300 mp – adică cu cea mai mare variabilă de suprafață- și care este localizat în cea mai bună zonă a Bucureștiului (zona A) va plăti aproximativ 5.000 euro, impozit pe an. În altă ordine de idei, deși unitățile mici din domeniul alimentației publice realizează un profit nesemnificativ vor plăti un impozit anual de aproape jumătate din impozitul plătit de către restaurantele de lux din centrul capitalei.
Totodată se evidențiază o serie de probleme în ceea ce privește criteriile de calcul. Există ceva neclar în introducerea unui criteriu de zonă în cazul unei firme, deoarece aici intervine o întrebare : o firmă de catering poate livra mâncare oriunde în oraș, așadar care va fi criteriul de zonă în acest caz ? Sau în cazul hotelurilor, cum s-ar putea aplica un impozit forfetar în funcție de numărul de locuri de cazare, fără a se lua în considerare gradul de ocupare sau de sezonalitate?
În al treilea rând există o probabilitate mare ca acest nou impozit să impună noi costuri pentru firme în privința contabilității, deoarece este dificil de realizat și colectat. Bineînțeles, cu accent pe firmele care au mai multe domenii de activitate în cadrul aceleași societăți, unele supuse impozitului forfetar și altele nu.
Alte efecte ale introducerii impozitului forfetar :
Scopul introducerii impozitului forfetar, de către Guvern, începând cu anul 2014, este acela de a limita evaziunea fiscală și a majora încasările la bugetu de stat. Din punct de vedere teoretic desigur ideea este bine concepută, însă în practică, noul impozit va aduce și o serie de efecte negative.Un prim efect este cel relaționat de o serie de firme mai mici care vor ieși automat de pe piață, iar cele care vor rezista vor fi nevoite să crească prețurile. Astfel un efect indirect va fi cel al pierderii locurilor de muncă. Prin dispariția de pe piață a intreprinderilor mici și medii care nu vor putea ține pas cu un astfel de impozit, se va înmulți și numărul șomerilor. Astfel, creșterea veniturilor bugetare cu valoarea estimativă de 11,3 mil. lei din impozitul forfetar, în anul 2014, ar putea fi mult mai mică din cauza pierderii locurilor de muncă.
Creșterea prețurilor va fi un alt efect negativ resimțit puternic. Întreprinderile mici şi mijlocii ce activează în domeniile vizate care vor rămâne pe piață vor fi nevoite să introducă impozitul în prețurile lor de vânzare.
