Ce-a de-a XIX-a ediţie a Balului Operei din Cluj s-a încheiat în această seară, cu un moment special dedicat exprimării recunoştinţei faţă de valorite Cetăţii. De asemenea, publicul spectator a fost încântat cu un recital extraordinar de nai închinat de Nicolae Voiculeţ, Mariei Tănase.
Rând pe rând, pe scena Operei Naţionale din Cluj-Napoca, au urcat Emblemele de Cluj, dar şi Seniorii Cetăţii.
Cu distincţia Emblemă de Cluj, preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu i-a recompensat pe primarii comunelor Horea şi Beliş, Serviciul judeţean Salvamont Salvaspeo şi Jandarmeria clujeană, pentru modul în care au intervenit în cazul tragediei aviatice din munţii Apuseni, alături de ei fiind distinşi realizatorii TIMAF-ului, ai festivalului Electric Castle şi ai Săptămânii Culturii Maghiare, precum şi Academiei de Muzică “Gh. Dima”, Teatrului Maghiar de Stat, Filarmonicii de Stat Transilvania, companiei EBS, directorului Cluj Arena, Radu Raţiu.
Titlul de Senior al Cetăţii a fost acordat în acest an profesorului universitar doctor Ilie Rad (întemeietorul şi conducătorul Şcolii doctorale de Ştiinţe Politice şi ale Comunicării din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, autor unic al 16 volume publicate inclusiv în mai multe ţări din afara României, preşedinte al Asociaţiei Române de Istorie a Presei, cancelar al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, distins de studenţi cu titlul de profesor Bologna, realizator al celui mai amplu dialog publicat de un scriitor român într-o carte (Convorbiri cu Ion Brad, “din primăvară pânăn toamnă”), conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu (descoperitorul sângelui artificial), poetului Ion Mureşan (distins în 2014 cu premiul “Mihai Eminescu” al Academiei Române), rectorului UMF, prof. dr. Alexandru Irimie, profesorului dr. Dafin Fior Mureşanu (preşedinte al Departamentului de Neuroştiinţe din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, membru al Academiei de Ştiinte Medicale din România, preşedinte al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii) şi nu în ultimul rând lui Mircea Opriţă (scriitor, editor, eseist, critic și istoric al literaturii science-
