Andrea Schaechter
Marţi revine la Bucureşti, misiunea comună a FMI, Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale, pentru a discuta cu autorităţile române măsurile identificate pentru compensarea veniturilor pierdute prin amânarea cu trei luni, a majorării accizei la carburanţi, aşa încât să fie asigurată atingerea ţintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB.
Deşi a existat o promisiune a unei relaxări fiscale în anul electoral 2014, deocamdată aceasta pare incertă. Deocamdată, FMI şi Comisia Europeană nu au agreat reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) şi nici ajustarea cotei TVA la alte produse alimentare.
Iniţial, veniturile prevăzute în buget din taxa specială pentru carburanţi au fost de circa 2,4 mld. de lei, iar în urma suspendării aplicării pe trei luni apare un gol de 600 mil. lei la buget. Mai multe dezbateri între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, au fost generate de acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburant a fost anul trecut. Acest fapt a determinat amânarea de către FMI a discutării primei evaluări a noului acord stand-by preventiv.
Consiliul Director al FMI urma să discute şi să aprobe prima evaluare a celui de-al treilea acord succesiv cu România în data de 18 decembrie, când trebuiau aprobate şi scrisoarea suplimentară de intenţie şi memorandumul negociate în perioada 22 octombrie – 4 noiembrie. Discuţia de la Washington a fost amânată în urma disputei din decembrie dintre preşedinte şi premier pe tema accizei la carburanţi.
Disputa s-a soldat cu refuzul preşedintelui de a semna memorandumul cu FMI şi bugetul pentru 2014. Bugetul pentru 2014 a fost promulgat de către Băsescu, într-un final, în schimbul promisiunii premierului Ponta că va amâna cu trei luni introducerea taxei speciale pe benzină.
Tot atunci, preşedintele Traian Băsescu, a afirmat că îşi va asuma în luna ianuarie, explicarea tuturor erorilor legate de creşterea accizei la carburanţi, în cadrul discuţiilor cu FMI.
Ministerul Finanţelor a oferit asigurări conform cărora nu se are în vedere „sub nicio formă“ introducerea de noi taxe şi impozite sau creşterea celor existente, principala sursă de echilibrare a încasărilor ca urmare a amânării introducerii accizei la carburanţi fiind îmbunătăţirea colectării.
În acelaşi timp, Victor Ponta a arătat că efectul amânării majorării accizelor la carburanţi va fi analizat după primele trei luni, dar un eventual gol de venituri nu poate fi reglat decât prin rectificarea din semestrul II, care, în aceste condiţii, poate fi negativă.
Săptămâna viitoare se vor relua negocierile cu FMI, iar acestea vor viza prima şi a doua evaluare a acordului stand-by, iar vizita se va încheia pe 5 februarie. În dezbateri se vor aborda şi subiecte precum evoluţiile economice recente şi priorităţile în ceea ce priveşte reformele economice, potrivit informaţiilor transmise de FMI.
Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI în România a declarat „Misiunea va discuta cu autorităţile române evoluţiile economice recente şi priorităţile privind reformele economice. De asemenea, vor fi discutate măsuri pentru compensarea veniturilor pierdute prin amânarea cu trei luni a majorării accizei la carburanţi, astfel încât să fie asigurată ţinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB“.
Chiar dacă anul trecut FMI a acceptat ,,dorinţa” guvernului de a reduce TVA la 9% la produsele de panificaţie, aceasta a avertizat că este doar o măsură temporară.
Astfel, dacă evaziunea fiscală nu va scădea, TVA ar putea reveni la 24%.
Conform FMI şi CE orice relaxare fiscală trebuie să fie însoţită de măsuri de compensare astfel că acestea nu au un acord final în ceea ce priveşte reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi ajustarea cotei TVA la alte produse alimentare. În proiecţia bugetară pentru 2014 nu au fost incluse ajustări ale acestor taxe, ci doar majorarea salariilor şi pensiilor, însoţită de noi impozite şi creşterea accizelor şi redevenţelor.
Ponta a declarat la începutul anului că acciza la carburanţi va trebui majorată din luna aprilie, deoarece, dacă amânarea acestei creşteri va afecta negativ bugetul guvernul va fi obligat să renunţe la alte măsuri fiscale, precum scăderea contribuţiei de asigurări sociale.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR (ZF)
