Deficitul bugetar s-a aflat anul trecut la limită, în ţinta agreată cu partenerii externi, de 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA 95), nivelul deficitului fiind revizuit în creştere de la 2,86% la 2,97% din PIB, ca urmare a includerii impactului companiilor de stat.
Ţinta de deficit pe metodologia europeană, incluzând şi arieratele statului, pe acest an, este de 2,4% din PIB. Pentru ca nivelul deficitului bugetar să nu fie influenţat, companiile de stat trebuie să acopere minimum 50% din cheltuielile de funcţionare, din resurse proprii. Conform Ministerului Finanţelor, majorarea deficitul din 2012, se explică prin reclasificarea la buget a unor companii de stat finanţate în proporţie de mai mult de 50% din resursele publice, dar şi din recalcularea deficitelor aferente unor companii pe baza datelor finale.
Pe parcursul ultimilor trei ani, Finanţele au reuşit să reducă deficitul bugetar în principal în urma aplicării unor măsuri dure de austeritate. În perioada 2010-2011, România a experimentat doi an de ajustări puternice, care s-au concretizat în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi creşterea TVA de la 19% la 24%, timp în care companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.
După cum arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, România se află în topul ţărilor din UE, care a realizat cele mai ample ajustări fiscale în ultimii ani, circa şase puncte procentuale. România a reuşit să ajungă la un deficit puţin mai scăzut, de 3% din PIB în 2012, faţă de un deficit bugetar de 9% din PIB, în 2009.
Ajustări mai consistente ale deficitului au fost înregistrate de către Letonia, de la 9,8% din PIB în 2009 la 1,3% din PIB în 2012, mai apoi Lituania, de la 9,4% din PIB în 2009 la 3,2% din PIB în 2012 şi nu în ultimul rând Grecia, de la 15,7% din PIB în 2009, la 9% din PIB în 2012.
„Faţă de anul 2011, deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s-a redus cu 2,6 puncte procentuale, respectiv de la 5,6 % din PIB la 2,97% din PIB, fapt ce confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală“, susţin Finanţele.
Ajustarea deficitului bugetar sub 3% din PIB în 2012 a determinat Consiliul Uniunii Europene (UE) să încheie procedura de deficit excesiv declanşată împotriva României în anul 2009.
După numai opt luni din acest an, în condiţiile în care evoluţia veniturilor nu a ţinut pasul cu avansul cheltuielilor, deficitul bugetar urcase deja la 8 miliarde de lei.
Deasemenea în intervalul ianuarie-august veniturile au urcat cu doar 4,4%, iar avansul cheltuielilor a fost de 4,8% comparativ cu primele opt luni ale anului trecut.
Astfel, evoluţia încasărilor a reflectat doar parţial ascensiunea economiei, ritmul de creştere al veniturilor bugetare fiind la jumătate faţă de creşterea anuală bugetată.
Ţinta de deficit bugetar pentru finalul lunii septembrie 2013 a fost stabilită cu FMI la valoarea de 9.1 miliarde lei.
Deficitul bugetar la nouă luni este în ţinta agreată cu FMI, iar cea de a doua rectificare bugetară are ca obiective: menţinerea deficitului bugetar în ţintele stabilite , optimizarea alocării resurselor între capitolele de cheltuieli bugetare şi luarea în considerare a rezultatelor colectării veniturilor bugetare la nouă luni, a declarat recent ministrul bugetului, Liviu Voinea, pentru Ziarul Financiar.
Pentru a se încadra în deficitul convenit cu FMI pentru acest an, de 14,7 miliarde lei, Guvernul a promis că va lua măsuri dacă veniturile nu-şi revin, după ce evoluţia slabă pe primele opt luni a determinat autorităţile să ceară suplimentarea ţintei de deficit, cu un miliard de lei.
Riscul ratării ţintei anuale a deficitului, a crescut, conform unor analişti, fapt care ar putea duce la tăierea investiţiilor, având un impact nefavorabil asupra creşterii economice.
În ultimul raport naţional, FMI a avertizat că escaladarea tensiunilor politice interne, în special înaintea alegerilor din noiembrie 2014, ar putea duce la inversarea unor politici, aspect care ameninţă atingerea unor ţinte ale programului.
Într-un interviu acordat publicaţiei Wall Street Journal, premierul Victor Ponta a declarat că va ţine sub control cheltuielile publice, în ciuda alegerilor care urmează. Reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene au ajuns ieri la Bucureşti pentru discuţii cu autorităţile române în cadrul primei evaluări a noului acord aprobat în septembrie, negocierile urmând să vizeze şi cea de-a doua rectificare bugetară şi bugetul pentru anul 2014.
Estimările realizate de către raportul FMI, arată că bugetul pentru anul viitor va fi fundamentat cel mai probabil pe o creştere economică de 2,2 %, deficitul bugetar urmând să fie stabilit la 2% din PIB.
SURSA: Ziarul Financiar (ZF)
