În opinia consultanţilor fiscali s-au realizat mai multe modificări fiscale pozitive precum reducerea dobânzilor de întârziere pentru obligaţiile fiscale la 0,03%, obligaţia Fiscului de a aştepta 30 de zile de la data somaţiei pentru a pune poprire pe conturile datornicilor, majorarea plafonului rambursărilor de TVA cu inspecţie ulterioară la 45.000 de lei şi certificarea opţională a declaraţiilor fiscale de către consultanţii fiscali.
O ordonanţă de urgenţă, publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial, a adus o serie de modificări Codului fiscal, Codului de procedură fiscală şi altor acte normative.
Prin reducerea dobânzilor de întârziere în cazul obligaţiilor fiscale de la 0,04% la 0,03% pe fiecare zi de întârziere, rata anualizată scade de la 14,6% la 10,95%, aminteşte Ramona Jurubiţă, partener, deputy head of taxation services la KPMG România. „Nu trebuie uitat că legislaţia fiscală este interpretabilă şi foarte mulţi contribuabili care se conformează au surpriza să le fie stabilite obligaţii suplimentare aferente anilor precedenţi, fiind sancţionaţi şi cu aceste dobânzi de întârziere punitive, mult peste ratele de dobândă comercială“, precizează Jurubiţă.
Această măsură va fi favorabilă celor care întârzie cu plăţile la stat, însă nivelul penalităţilor de întârziere, care care se percepe în plus faţă de dobândă, a rămas la nivelul de 0,02%. Statul datorează contribuabililor doar dobânzi, nu şi penalităţi de întârziere, atunci când întârzie cu rambursările de sume plătite în plus, observă Gabriel Sincu, executive director Tax Advisory Services la EY România.
„Deci, dacă ar fi să fim răutăcioşi, am spune că de fapt reducerea dobânzii se face în primul rând în favoarea autorităţii fiscale, care va avea de suportat cu un sfert mai puţin decât avea înainte. Dar problema este reală, o abordare echitabilă ar fi presupus reducerea cu câte 0,005% atât a dobânzii, cât şi a penalităţii. Sperăm ca pe viitor lucrurile să stea mai bine.“
„În ceea ce priveşte reducerea dobânzii pentru plata cu întârziere a sumelor datorate de către contribuabil, de la 0,04% pe zi de întârziere la 0,03%, suntem de părere că este o măsură bună, care ţine seama de tendinţa descendentă a dobânzilor de pe piaţa bancară. Sperăm însă că aceasta nu va fi corelată şi cu introducerea penalităţilor de nedeclarare, aşa cum a circulat în drafturile acestui proiect de lege, când se propunea introducerea unei astfel de penalităţi între 10% şi 25% din suma nedeclarată, plafonată la un nivel de 100.000 de lei pentru fiecare taxă în parte“, afirmă Mihaela Mitroi, partener, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică la PwC România.
În plus certificarea declaraţiilor fiscale de către consultanţii fiscali devine opţională. Odată efectuată însă, aceasta reprezintă un criteriu de care autoritatea fiscală va ţine cont atunci când efectuează analiza nivelului de risc al contribuabilului pentru a-l selecta pentru inspecţia fiscală.
Prin introducerea termenului de 30 de zile de la data somaţiei pentru a realiza popriri pe conturile contribuabililor se pune capăt abuzurilor de până acum, când de cele mai multe ori se blocau conturile şi ulterior se emitea somaţia, consideră consultanţii.
O măsură care poate stârni îngrijorarea este cea legată de mijloacele de probă pe care le poate folosi Fiscul pentru a constata starea de fapt fiscală, remarcă Jurubiţă.
„Se includ înregistrările audio-video şi orice date şi informaţii aflate în orice mediu de stocare. Impactul acestei prevederi este dificil de evaluat în acest moment, dar ar putea stârni îngrijorare persoanelor care conduc evidenţa contabilă, care sunt obişnuite să aibă în vedere numai documentele contabile justificative, aşa cum sunt ele reglementate de legislaţia în vigoare, şi nimic altceva. În plus, consider că ar trebui aduse clarificări suplimentare legate de condiţiile ce ar trebui îndeplinite de aceste noi mijloace de probă pentru a fi considerate valide.“
Prin noile modificări fiscale s-a eliminat posibilitatea ca firmele înregistrate în ţări cu care România nu are încheiate tratate de evitare a dublei impuneri să beneficieze de scutire la impozit pe câştigul din vânzarea participaţiilor deţinute în România. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 108/2013 lăsase deschisă o portiţă foarte atractivă prin care companiile înregistrate în paradisuri fiscale care deţineau minim 10% din capitalul unor firme româneşti, să poată vinde aceste participaţii fără să plătească impozit în România. Dar cum aceste paradisuri fiscale nu impozitau câştigurile, se ajungea la situaţia în care tranzacţia scăpa complet de impozitare.
Autorităţile au identificat această scăpare şi au corectat-o, scutirea fiind aplicabilă de acum doar în relaţia cu statele cu care România a încheiat tratate de evitare a dublei impuneri, explică specialistul EY România.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR (ZF)
