În luna iulie, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), a scos la licitaţie construcţia autostrăzii Sebeş-Turda, la un cost estimativ de aproape 2,5 miliarde lei, sau aproape 8 milioane de euro pe kilometru. Însă la finalul săptămânii trecute guvernul a adoptat o hotărâre de modificare, la o altă hotărâre din 2008, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai drumului expres Sebeş-Turda.
„Valoarea totală a investiţiei este de 4,6 mld. lei (1,03 mld. euro – n.red.), finanţarea efectuându-se din fondul de coeziune şi de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine“, se arată în informaţia din presă transmisă de guvern.
Acesta nu mai vorbeşte despre autostradă între Sebeş şi Turda, ci de un drum expres, deşi conform unor calcule, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care costul unui kilometru de şosea între Sebeş şi Turda ajunge la aproape 15 milioane de euro. Informaţia de presă transmisă de guvern nu explică dacă în acest nou preţ este inclus doar costul de construcţie sau şi alte costuri, precum cele cu exproprierile.
La solicitarea Ziarului Financiar cu privire la motivul pentru care costul autostrăzii Sebeş – Turda s-a dublat prin hotărârea de guvern adoptată vineri, nu au răspuns nici guvernul, nici Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, care are în subordine CNADNR.
Un aspect sigur este faptul că şoseaua Sebeş-Turda ar urma să fie finanţată din bani europeni. Şoseaua care va face legătura între Coridorul IV paneuropean, aflat în prezent în construcţie, şi Autostrada Transilvania, a cărei construcţie este momentan incertă, va fi finanţată din fonduri europene în proporţie de 85%, restul de bani urmând să vină de la bugetul de stat.
,,Cunoaştem acest proiect (autostrada Sebeş – Turda – n.red.) şi am modificat programul (de acordare a fondurilor europene) astfel încât aceasta să poată fi cofinanţată din fonduri structurale. Până acum însă nu am primit o cerere (din partea statului român – n.red.) de fonduri de la Uniunea Europeană care să fie folosite pentru acest proiect. În consecinţă, nu am intrat în discuţii detaliate pe acest subiect“, spune Shirin Wheeler, purtător de cuvânt pe politică regională în cadrul Comisiei Europene.
Drum expres sau autostradă ?
Deşi iniţial CNADNR, voia să construiască şoseaua Sebeş – Turda sub formă de drum expres, aceasta a fost declarată la scurt timp, de Bruxelles, ca fiind eligibilă, pentru construcţia din bani europeni în exerciţiul financiar 2007-2013.
În acelaşi sens, întrebarea rămâne: de ce guvernul a adoptat la finalul săptămânii trecute o hotărâre de guvern care vorbeşte despre construcţia unui drum expres între cele două oraşe şi nu a unei autostrăzi.
Licitaţia pentru construcţia unei autostrăzi între Sebeş şi Turda este în plină desfăşurare. CNADNR anunţa că termenul de depunere a ofertelor din partea constructorilor s-a prelungit până în data de 28 octombrie, ca urmare a ,,managementului defectuos din cadrul unor compartimente ale CNADNR.” În acea perioadă, Narcis Neaga, actualul director al CNADNR, a instituit o comisie de disciplină pentru verificarea unor angajaţi ai companiei, consideraţi responsabili pentru prelungirea termenului de depunere a ofertelor.
Contractul autostrăzii Sebeş-Turda va fi atribuit constructorilor care vor prezenta oferta cu cel mai scăzut preţ, iar durata de construcţie este de 22 de luni – 4 luni pentru proiectare, respectiv 18 luni pentru execuţia lucrărilor. Aşadar, potrivit calculelor ZF, dacă până la finalul anului va fi desemnat un câştigător, autostrada ar trebui să fie finalizată până la sfârşitul anului 2015, cel târziu începutul anului 2016.
Lucrările nu au început nici acum, în cazul construcţiei a trei loturi din autostrada Timişoara – Lugoj, demarată anul trecut în luna august, fiind ultima licitaţie pentru autostrăzi cu fonduri europene. Perioada de selecţie a constructorilor a durat aproape nouă luni, urmând apoi contestaţiile. Cel mai probabil lucrările vor începe abia anul viitor, deşi contractele ar urma semnate în perioada următoare.
Statul a scos la licitaţie în concesiune alte trei autostrăzi, Craiova – Piteşti, Comarnic – Braşov şi inelul de centură al Capitalei la standard de autostradă, urmând ca până la finalul anului să anunţe numele investitorilor privaţi care vor construi pe banii lor cele trei şosele.
România a construit sau are în construcţie circa 234 de kilometri de autostrăzi finanţate din fonduri europene prin programul POS-Transporturi. Valoarea cumulată a contractelor pentru construcţia acestor 234 de kilometri de autostrăzi se ridică la circa 1,3 miliarde de euro.
SURSA: Ziarul Financiar (ZF)