Ieri, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Unversității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca în parteneriat cu Expert Forum, a găzduit o dezbatere pe tema corupției din România.
Laura Ştefan, membru al Group of Experts on Corruption, a declarat că adevăratul test al independenţei Justiției se dă prin rezolvarea corupţiei la nivel înalt, domeniu în care se înregistrează progrese fundamentale în ultimii 10 ani, generate și de voința politică, fără de care nu s-ar fi putut face nimic.
În România sistemul judiciar s-a reformat în același timp în care ducea lupta împotriva corupției și de aceea a fost dificil procesul de eficientizare, fiind constatate durata mare a proceselor de corupție și totodată specularea unor lacule legislative de către apărătorii celor care au propus acele legi penetrabile. În cazul oamenilor acuzați de corupție vedem adesea calitatea asistenței juridică la cel mai înalt nivel deoarece aceștia dispun de regulă de cantități aproape nelimitate de bani, iar dacă ținem cont de faptul că în ultimii ani au ajuns în judecată parlamentari, miniștri, un fost premier și că aceștia sunt cei care au construit de fapt procesul legislativ, în special în domeniul corupției, iarăși nu trebuie să ne mirăm că anumite lacune legislaive au fost speculate în interesul celor implicați în anchetă, declară Laura Ștefan.
În legătură cu slăbiciunile menționate în raportul MCV pe Justiție, care fac referire la unii miniștri ai Guvernului Ponta, expertl anticorupția a precizat că trebuie să facem o diferență între prezumția de nevinovăție și faptul că anumitor persoane li se oferă poziții publice. “Nu există un drept absolut în a ocupa o funcție de ministru sau de parlamentar. Până la urmă, dincolo de cerințele legale minimale, orice guvern își poate impune propriul standard de integritate în interiorul guvernului. Un premier poate să renunțe la o persoană cercetată chiar și pentru o faptă care nu are legătură cu mandatul său, dar e o chestiune care depinde de fiecare lider al guvernului, iar în actuala guvernare s-a decis altceva. Eu cred că acești oameni trebuia să nu ocupe funcții importante în acest moment, însă fiecare om politic își asumă deciziile făcute, lucru pe care însuși premierul Victor Ponta l-a spus”.
Potrivit statisticilor Direcției Naționale Anticorupție, peste 1.400 de oameni au fost condamnați definitiv în dosare de mare corupție.
La dezbatere au mai participat prof. univ. dr. Călin Hințea, decanul FSPAC, conf. dr. Sandu Frunză, FSPAC, conf. dr. Ioan Hosu, directorul Departamentului de Comunicare și Relații Publice, FSPAC, lect. dr. Viorel Stănică și Andreea Mogoș, prodecani, FSPAC, conf. univ. dr. Elena Abrudan, directorul Departamenului de Jurnalism din cadrul FSPAC și fostul decan al FSPAC, Cătălin Baba.