Simplificarea birocraţiei care o presupun proiectele europene nu este singura măsură care va conduce la o absorbţie mai bună a fondurilor europene, consideră specialiştii. Este nevoie şi de o monitorizare atentă a proiectelor mari care ar putea ajuta România nu doar să atragă dar să şi cheltuie banii mai eficient.
„În următorul exerciţiu financiar ar trebui să meargă mai bine proiectele cu finanţări mari. Dacă ne uităm la situaţia din 2007- 2013, vedem că la administraţia centrală, la ministerele transporturilor şi cel al mediului s-au gestionat cel mai prost proiectele «din curtea proprie». Proiectele foarte mari nu sunt multe, numărul lor este sub 100, iar una dintre propunerile noastre a fost să se facă un site cu lista acestor proiecte, în care să fie actualizate, o dată la trei luni, două coloane: stadiul execuţiei fizice a lucrărilor şi stadiul plăţilor aprobate în proiect“, a explicat Sorin Ioniţă, membru al think tank-ului Expert Forum (EFOR), expert în reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici locale.
În perioada 2014-2020, România are la dispoziţie suma de 43 miliarde de euro, din fondurile europene. Aceşti bani trebuie să ajute la dezvoltarea infrastructurii, modernizarea reţelelor de apă şi canalizare, a gropilor de gunoi, să impulsioneze dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii sau a proiectelor din agricultură.
În cadrul primului exerciţiu financiar însă, în perioada 2007-2013, România nu a reuşit să creeze premise optimiste în ceea ce priveşte atragerea în viitor, a banilor europeni. România se află pe ultimele locuri în UE la capitolul atragere de bani europeni, cu o rată de absorbţie de doar 26% în şapte ani din fondurile structurale şi de peste 50% din fondurile pe agricultură.
„Dacă accelerează absorbţia la proiectele mari, situaţia se va reflecta şi în rândul proiectelor mici, locale. Oricum, în continuare, la infrastructură se lucrează pe proiecte iniţiate în 2001 – 2002, de aceea este cazul ca proiectele gestionate de CNADNR sau de companiile de apă să finalizeze acele lucrări, dar sub o atentă monitorizare“, a mai spus Ioniţă. Acesta a mai menţionat că problema fondurilor europene s-a situat întotdeauna între simplificarea birocraţiei şi accelerarea absorbţiei cu un risc mai ridicat de fraude sau menţinerea unor proceduri birocratice mai ample, care să genereze o absorbţie mai dificilă, dar cu un risc de fraudă mai scăzut.
„Nu cred că trei ştampile în loc de cinci va determina IMM-urile să înregistreze un grad de absorbţie mai mare“, a mai spus Ioniţă, făcând referire la anunţurile făcute de oficialii din Ministerul Fondurilor Europene în ceea ce priveşte găsire unor soluţii, care să simplifice birocraţia care o presupun proiectele europene.
La începutul acestei săptămâni, analiştii de la Erste au publicat un raport în care au arătat că dacă România ar reuşi să absoarbă în fiecare an fondurile structurale alocate în exerciţiul financiar 2014-2020, sumele atrase ar reprezenta o pondere de 2,5% din PIB în fiecare an, peste media înregistrată la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene în aceeaşi perioadă, de 0,4%.
„Educaţia şi sănătatea sunt două domenii esenţiale care ar trebui să beneficieze de mai multe fonduri, având în vedere finanţarea foarte scăzută a acestor două sectoare. Serviciile medicale se află într-o stare critică, provocată de exodul personalului medical şi de lipsa echipamentelor din spitalele publice. În ceea ce priveşte educaţia, închiderea unui număr tot mai mare de şcoli primare din zonele rurale duce la creşterea ratei abandonului şcolar“, se arată în raportul Erste. În ceea ce priveşte raportarea la fondurile structurale, România are o alocare per capita de 164 de euro pe an, la jumătate faţă de Ungaria sau Slovacia. Dacă se adaugă în schimb şi alocările din fondurile pentru agricultură, diferenţele nu mai sunt atât de mari, optându-se pentru finanţări semnificative şi pe acest sector.
Suma alocată în perioada 2014-2020, se ridică la 22,99 miliarde euro şi 2,5% din PIB. Cea mai mare parte a fondurilor va fi direcţionată către mediu şi transport, peste 20% pentru fiecare sector. Numai 8% din fonduri sunt alocate educaţiei, conform analiştilor de la Erste.
Trei ministere – Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – vor gestiona absorbţia celor peste 40 de miliarde de euro în următorii şapte ani, iar de succesul managementului din aceste instituţii vor depinde dezvoltarea ţării şi chiar o parte din creşterea economică.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR
