Miza greşită pe fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene, a fost cauza principală a nerealizării ţintei Finanţelor pentru veniturile bugetului general consolidat, în 2013, dincolo de faptul că guvernul se laudă cu realizările sale.
O colectare a veniturilor mai redusă cu aproape 10 miliarde de lei faţă de cât fusese planificat, a fost indicată de execuţia bugetară pentru ianuarie – decembrie 2013. Acest fapt i-a determinat în timp, pe unii analişti să considere că Executivul îşi supraevaluează veniturile (o practică întâlnită şi în alţi ani) şi va fi obligat să facă ajustări – ceea ce s-a întâmplat, de altfel, în a doua parte a anului trecut.
În contextul nerealizării veniturilor prognozate şi al unui PIB mai robust decât cel anticipat, ponderea veniturilor în PIB a căzut în 2013 la 32% de la 32,9% în 2012. În tot acest timp legea bugetului fusese fundamentată pe o ipoteză de colectare a veniturilor de 33,6% din PIB.
Acest fapt a însemnat în practică, un minus, pe hârtie, de aproape 10 miliarde de lei între ceea ce s-a planificat şi ceea ce s-a obţinut, adică 200 de miliarde de lei faţă de 209,2 miliarde lei în program. Cauzele care au condus la nerealizarea ţintei de venituri nu au fost elucidate până în prezent, Ministerul Finanţelor nu a comentat nici ieri despre acest fapt.
Însă datele oficiale ale Finanţelor sugerează că o anumită componentă a bugetului s-a aflat cel mai departe de ţintă iar aceasta nu a fost legată de colectarea de taxe şi impozite. Îndepărtarea de ţintă este legată de acea componentă care a mizat pe fondurile ce vor fi primite de la UE.
Acest lucru este total în dezacord cu meritele pe care guvernul şi le-a atribuit când a fost vorba despre fondurile europene.
Întradevăr, în 2013, au fost luaţi de la UE mai mulţi bani decât în toţi anii de la integrare încoace – 2,8 miliarde de euro (ajunşi atât la bugetul de stat, cât şi la beneficiari privaţi). Însă bugetul consolidat de venituri îşi bugetase 11,2 miliarde de lei (2,5 mld. euro) de la UE şi nu a luat decât 80% din aceşti bani, adică 8,9 mld. lei (2 mld. euro).
Ţinta a fost ratată chiar de veniturile preconizate în bugetul de stat, care a primit de la UE 3,9 mld. lei faţă de 6,4 miliarde de lei programat, adică 61% faţă de ceea ce exista în program, în vreme ce bugetele locale au luat mai mult decât era planificat (4,1 miliarde de lei la final, faţă de 3,8 miliarde de lei planificat).
Bugetul de cheltuieli pentru programele cu fonduri europene a fost la rândul său redus tot cu 20%. În locul investirii în „proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile“ 17,3 miliarde de lei (3,9 mld. euro), cât fusese programat, bugetul general consolidat a cheltuit cu 3,3 miliarde de lei ( 753 de milioane de euro ) mai puţin.
Aceasta poate fi doar una din manierele prin care se explică cum cheltuielile de investiţii (care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe) au reprezentat 5,1% din PIB în 2013 – unul dintre cele mai reduse procente din ultimii ani, după cum au remarcat analiştii economici.
Astfel, ţinta de venituri a fost ratată pe mai toate componentele bugetului de venituri, mai puţin pe contribuţiile de asigurări. Se poate observa că la veniturile aşteptate din accize, care anul trecut au fost majorate pentru a suplini reducerea taxei pe valoarea adăugată la pâine, nerealizarea a fost mai mare decât la încasările preconizate din TVA, deşi veniturile din TVA sunt duble faţă de cele din accize. Bugetul a mai mizat greşit şi pe veniturile din impozitul pe profit (un minus de aproape 800 mil. lei), dar şi din impozitul pe salarii şi venit (cu o eroare de 400 mil lei), în ciuda majorării salariilor bugetarilor şi a salariului minim pe economie.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR
