Potrivit Băncii Naţionale a României, în perioada 2009-2013 românii aflaţi în străinătate au trimis în ţară aproximativ 20 mld. euro, aspect care îi face pe analişti să considere că în anii crizei România a fost salvată de acest fapt. Însă banii au două faţete iar din păcate acest lucru se observă în creşterea numărului de tragedii la nivel social, în numeroasele familii destrămate.
Se estimează că la sfârşitul anului trecut, un număr de 81.000 de minori au rămas acasă în grija bunicilor, a rudelor sau a unui singur părinte. Nevoia disperată a părinţilor din România de a câştiga în plus pentru a oferi ceva mai bun copiilor îi determină pe aceştia să-şi lase copiii în grija unui alt membru al familiei.
„Majoritatea părinţilor care pleacă o fac pentru că vor să asigure copiilor şi familiei un trai mai bun, nu pentru că ar vrea să scape de responsabilităţi. Diminuarea unor astfel de situaţii, a dorinţei oamenilor de a pleca nu ţine decât de elaborarea unor politici economice care să le ofere un confort în ţară. Când veniturile vor fi decente, când locurile de muncă vor fi mai multe, probabil că majoritatea românilor care pleacă acum vor rămâne în ţară. Acum, în Italia câştigă mai mult ca îngrijitori de bătrâni decât la un job care necesită calificare în România“, spune psihologul Bogdan Lucaciu.
Datorită celor peste 2,3 milioane de români care se află în străinătate şi care acceptă, în mare parte, să îngrijească bătrâni, să fie bone, să lucreze pe şantiere sau în agricultură, România a câştigat anul trecut în jur de 3,6 miliarde de euro, potrivit unor calcule pe baza datelor de la BNR.
România oferă în schimb salarii mai mici de cinci ori decât în Italia şi neadaptate la costurile de trai, prea puţine locuri de muncă şi şanse aproape sigure de destrămare a familiilor.
Aproximativ 60.000 de familii nu mai sunt constituite din nucleul a doi părinţi, ci unul din cei doi este plecat la muncă în străinătate, iar copiii din peste 16.000 de familii se află în altor rude, ambii părinţi fiind în afara graniţelor, conform datelor centralizate de Direcţia pentru Protecţia Copilului din Ministerul Muncii. Există aşadar un cost social imens, greu de estimat. Mulţi copii rămân nesupravegheaţi, renunţă la şcoală iar riscul de a deveni delincvenţi creşte cu fiecare zi. De asemenea cresc şansele de a fi abuzaţi de către părintele care este lăsat acasă.
Recent, un băiat de 14 ani din Braşov fost înjunghiat de tatăl său (care apoi s-a sinucis). Mama elevului lucrează în Italia şi până în urmă cu o lună el rămăsese în grija rudelor, tatăl fiind şi el plecat la muncă tot în Italia. În aceeaşi perioadă, în Vaslui, doi copii, de zece şi 15 ani, au fost preluaţi de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din grija tatălui pentru că acesta îi bătea în mod frecvent pentru a se răzbuna pe soţie (plecată la muncă în străinătate). Iar o femeie de 34 de ani, din Gorj, s-a sinucis pentru că soţul urma să plece să lucreze în domeniul construcţiilor în Franţa. Familia avea doi copii, de cinci şi 12 ani, conform Mediafax.
„Cred că părinţii rămaşi acasă şi care ajung să abuzeze copiii nu dezvoltă un astfel de comportament din cauza plecării partenerului, ci cred că, în majoritatea cazurilor, sunt abuzivi dinainte“, mai precizează Lucaciu.
Mulţi dintre părinţii care aleg să plece la muncă în străinătate şi să îşi lase copiii acasă în grija rudelor sau, uneori, chiar şi singuri iau o astfel de decizie pentru a-şi asigura venituri mai mari, care să le permită să îşi construiască o casă sau să îi ţină pe cei mici în şcoală. Printre cei mai prost plătiţi europeni se află românii, cu un venit mediu net lunar de circa 360 euro, de aproximativ cinci ori mai mic decât cel din Italia, Spania sau Germania.
Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), la începutul anului 2012 aproape 1,1 mil. de români se aflau în Italia, circa 800.000 în Spania şi aproximativ 180.000 în Germania.
Există totuşi şi românii care preferă să se mute definitiv în străinătate împreună cu întreaga familie. Migraţia cetăţenilor din economiile slabe spre ţările dezvoltate economic ale Europei a condus şi la fenomenul prin care limba engleză din şcolile britanice, spre exemplu, a încetat să mai fie prima limbă vorbită de elevi, având în vedere că numărul copiilor est-europeni care învaţă în Marea Britanie aproape că s-a triplat în perioada 2008-2013, până la 123.000 de persoane.
Numărul elevilor români a crescut de peste cinci ori în aceeaşi perioadă, de la mai mult de 1.400 la circa 8.900 de persoane, potrivit Daily Mail. Prin urmare, româna ocupă locul al patrulea în topul celor mai vorbite limbi străine din învăţământul britanic, după rusă, lituaniană şi poloneză.
„Efectele pe care le are o astfel de plecare, mai ales dacă vorbim despre ambii părinţi, sunt semnificative la nivelul disciplinei şi al educaţiei. Bunicii, mătuşile nu au motivaţia, nici priceperea necesară pentru a ţine copiii în frâu. Până la urmă, mulţi copii se descurcă pentru că apreciază sacrificiul părinţilor, în special dacă au avut o relaţie bună cu ei. Pe de altă parte, prea multă libertate îi poate atrage în anturaje nefericite, le scade interesul pentru şcoală, astfel că nu se mai califică într-o meserie şi riscă să meargă pe linia delincvenţei“, mai spune Bogdan Lucaciu.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR
