Deputatul clujean Aurelia Cristea atrage atenţia colegilor săi parlamentari asupra faptului că revizuirea listei de medicamente compensate, în forma ei actuală, favorizază producătorii stărini de medicamente.
“Mi-a fost adusă la cunoştinţă recent o situaţie care, în cazul în care ar fi legiferată şi ar produce efecte, poate pune România în situaţia de a deteriora relaţia cu investitorii autohtoni din domeniul producţiei de medicamente. Mă refer la actualizarea listei de medicamente compensate, cu toate efectele pe care aceasta le presupune. În acest moment, situaţia din România poate fi descrisă facil în următorul fel. Producătorii industriali de medicamente autohtoni au investit în ultimii 10 ani peste 2 miliarde de euro în domeniul achiziţiilor directe, de extinderi şi modernizări ale capacităţilor de producţie din România. Industria românească a medicamentelor aduce un aport de 1,5% din PIB şi oferă 8.000 de locuri de muncă directe şi alte 15.000 indirecte. În acelaşi timp, exportă medicamente fabricate local în peste 90 de ţări din lume. Pe de altă parte, producătorii de aici fabricăpeste 80% din volumul pastilelor care costă sub 20 RON. Acestea sunt consumate, în cea mai mare parte, de pacienţiicu venituri modeste. De aceea, propunerea ca aceste medicamente să fie excluse de la compensare, fără a se baza pe un studiu de impact, va duce la limitarea accesului unei largi plaje de pacienţi cu venituri modeste la medicamentele menţionate”, spune deputatul.
Mai mult, propunerea va avea efecte catastrofale asupra industriei locale de medicamente si va creşte, pe termen mediu, costurile din sănătate.
“Vom deveni astfel dependenţişi de importurile de medicamente, aşa cum deja este cazul pentru vaccinuri, dupa închiderea Institutului Cantacuzino. Mai departe, trebuie neapărat semnalat faptul că s-a generat impresia că sănatatea din România va avea de suferit dramatic dacă lista medicamentelor compensate nu este actualizată. În fapt, 65% din românii care trăiesc în mediu rural nu au acces la servicii medicale elementare, cu atât mai puţin la medicamente de ultimă generaţie. Actualizarea listei de medicamente compensate, care va costa România peste 500 milioane RON/an, nu are cum să servească intereselor naţionale, aşa cum încearca lobby-ul comercial să acrediteze ideea. Aceşti bani, păstraţi şi reintegraţi în sistemul medical, pot produce efecte în alte ramuri, cum ar fi construcţia spitalelor regionale de urgenţă din Cluj şi Iaşi, sau creşterea salariilor medicilor. Chiar şi finanţarea medicinei primare are foarte mult de suferit din acest punct de vedere”, adaugă parlamentarul.
Aurelia Cristea afirmă că ceea ce nu se spune în promovarea actualizării listei medicamentelor compensate este că, din cauza formulei din prezent a taxei claw-back – care nu a fost schimbată în nici un fel în 2013, în ciuda declaraţiilor Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) – producătorii de medicamente din România vor plăti sume foarte mari de bani dupa actualizare, dar nu vor beneficia de venituri suplimentare din acest proiect.
Efectele care decurg de aici pot fi simplu descrise. Dacă în trimestrul I din 2013 producătorii de medicamente din România plăteau pe lângă cota unica de 16% alţi circa 13% (taxa claw-back), după aprobarea de către CNAS a listei de aşteptare din octombrie 2013 (1600 de referate pentru pacienţii care aşteptau aprobarea tratamentului) vor plati circa 18% taxa claw-back, deşi nu beneficiază în niciun fel de venituri rezultate din modificarea listei.
Aprobarea Guvernului în cazul modificării listei de medicamente compensate, fără modificarea taxei claw-back, va duce la aceea că producătorii de medicamente locali vor plăti, pe lângă cota unică, un „nou” claw-back, de 25%,. În tot acest timp, ei nu vor beneficia de venituri din actualizarea listei.
