În luna ianuarie, Ministerul Finanţelor a alocat pentru cheltuieli de capital suma de 313 mil.lei, mai puţin de jumătate din suma pe ianuarie 2013, stabilind un minim record pentru acest capitol de cheltuieli bugetare de la începutul crizei.
Alocarea pentru investiţii publice a fost reprezentată de mai puţin de 2% din cheltuielile totale ale bugetului, faţă de un procent de 24% alocat cheltuielilor de personal, care au urcat cu 2% în comparaţie cu ianuarie 2013 din cauza plăţii unor obligaţii stabilite prin hotărâri judecătoreşti.
În execuţia de buget a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri figurează cheltuieli de capital de numai 0,5 mil. lei, faţă de aproape o jumătate de miliard de lei în prima lună din 2013.
La cheltuielile de capital, Ministerul Finanţelor adaugă şi cheltuielile aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, ajungând la un total de 674 mil. lei pe ianuarie, adică 0,1% din PIB. Un procent mic pentru o economie care aşteaptă în continuare semne de încurajare pe sectorul cererii.
Un aspect pozitiv anticipat se referă la cheltuieli şi anume o scădere cu peste 14% a costului cu dobânzile aferente datoriei publice, până la 811 mil. Lei, astfel că Trezoreria Statului a reuşit să culeagă roadele scăderii randamentelor şi ale creşterii maturităţii titlurilor.
Cheltuielile cu subvenţiile în schimb, au crescut puternic, cu peste 160%, până la 783 mil. lei, saltul fiind explicat prin plata anticipată a sprijinului acordat de stat fermierilor. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 34,9% (740 milioane lei) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 2,86 miliarde lei.
„Creşterea cu aproximativ 700 milioane lei se regăseşte la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, datorită necesitaţii plăţii arieratelor către furnizorii de medicamente, ca urmare a implementării Legii nr. 72/2013 prin care s-a transpus în legislaţia românească Directiva nr. 7/2011 privind combaterea întârzierilor în efectuarea plăţilor comerciale“, menţionează Finanţele.
Împreună, cheltuielile bugetului consolidat s-au ridicat la peste 16 mld. lei, în creştere cu aproape 8% faţă de prima lună a anului trecut. Ponderea în PIB s-a menţinut însă la 2,4%.
La începutul anului, veniturile bugetului consolidat au avut o creştere de peste 10%, în luna ianuarie, faţă de scăderea de 2% din ianuarie 2013, susţinută de majorarea cu 18% a încasărilor din TVA, respectiv cu circa 13% a încasărilor din accize ca urmare a cursului de schimb mai ridicat folosit la calculul acestor taxe.
Impozitul pe profit a înregistrat o creştere semnificativă, de 27%, care a adus aproape 250 mil. Lei. În acelaşi timp însă mpozitul pe salarii şi venit a scăzut cu 13%, sub pragul de 2 mld. lei. Finanţele au preferat să nu explice acest semn negativ apărut în economie, prin prisma dezbaterii privind nevoia de încurajare a consumului.
Datorită creşterii salariului minim în două etape anul trecut, s-a putut observa o creştere minimă de 1,2% a contribuţiilor din asigurări sociale.
Încasările bugetare pe ianuarie au fost susţinute de triplarea sumelor primite de la UE în contul plăţilor efectuate, până la 676 mil. Lei. Ministerul Finanţelor a precizat că este vorba numai de sumele rambursate pentru proiecte ai căror beneficiari sunt instituţii publice.
Execuţia bugetară pe ianuarie s-a închis cu un excedent de 1,5 mld. lei, respectiv de 0,23% din PIB, în comparaţie cu 1 mld. lei în ianuarie 2013, însă rezultatul a fost obţinut aşadar pe seama unor cheltuieli foarte reduse pentru investiţii publice.
Ţinta de deficit pentru acest an a fost negociată cu instituţiile financiare internaţionale la 2,2% din PIB.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR
