Anul trecut economia, a crescut cu 3,5%, surprinzând în mod plăcut autorităţile, analiştii şi oamenii de afaceri. Conform datelor Eurostat, aproape jumătate din această creştere a venit din sectorul agriculturii, având o valoare adăugată brută de 23% faţă de anul 2012.
La o pondere de 6-7% din PIB, sectorul agriculturii a contribuit cu aproximativ 1,6-1,7 puncte din cele 3,5 puncte procentuale de creştere economică de anul trecut. În perioada 2008-2013, în agricultură au intrat circa 10 miliarde de euro, din care 4 miliarde de euro au fost plăţi directe la hectar şi pentru animale, iar alte 6 miliarde de euro pentru proiecte de investiţii. Condiţiile climatice au fost de asemenea favorabile.
Astfel, România a avut cea mai bună evoluţie economică din ultimii cinci ani şi la nivelul blocului comunitar a fost lider în 2013, având cel mai puternic ritm de creştere economică. Totuşi PIB-ul real al ţării, nu a reuşit să revină la nivelul anterior crizei.
O „surpriză spectaculoasă a accelerării economiei la 3,5%“, au caracterizat analiştii cifrele anunţate de Statistică în ceea ce priveşte evoluţia economică din 2013. Însă tot aceştia au atras atenţia asupra faptului că avansul economic solid maschează cererea internă slabă şi insistă asupra necesităţii stimulării consumului şi investiţiilor. Există un dezechilibru la nivelul dezvoltării economice, deoarece agricultura şi industria/exporturile au contribuţii favorabile importante la avansul economiei, în timp ce comerţul retail şi construcţiile nu s-au redresat.
Conform datelor INS în ultimul trimestru din 2013 PIB-ul a făcut un salt de 5,2% faţă de acelaşi trimestru din 2012, pe serie brută. Comparativ cu trimestrul III 2013, creşterea PIB a fost de 1,7% (date ajustate sezonier), cifrele plasând România în fruntea ţărilor UE.
Chiar dacă datele macro sunt optimiste, economia reală este privită şi cu o doză de scepticism. Oamenii de afaceri sunt cei care rămân sceptici în privinţa redresării economice şi totodată la populaţia care nu resimte o îmbunătăţire la nivel de trai.
„Performanţa României la nivelul anului 2013 este remarcabilă, dar rămâne întrebarea cât din această creştere economică a fost resimţită în veniturile populaţiei şi în cifra de afaceri a firmelor. Credem că economia are nevoie de noi stimuli pentru creşterea consumului şi investiţiilor, atât pe partea monetară prin reducerea rezervelor minime, cât şi pe partea fiscală, prin creşterea investiţiilor publice finanţate prin sume obţinute din combaterea evaziunii fiscale“, consideră Eugen Sinca, analist-şef al BCR.
Tot anul trecut, exporturile au ajuns la un nivel maxim istoric, de aproape 50 mld. euro, ritmul de creştere fiind de 10%. Analiştii anticipează că exporturile vor rămâne unul dintre principalele motoare de creştere pentru România, având în vedere redresarea economiilor din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României.
Prin intermediul exporturilor, industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB, dar potenţialul ei rămâne limitat, având o pondere de numai o treime. În situaţia de faţă, este nevoie de o revigorare a cererii interne, pentru a putea avea o ascensiune a economiei de peste 4%.
Agricultura a adus afaceri totale de 18,5 mld. euro, apropiate de vârfurile din 2011 şi 2008. Valoarea adăugată brută, adică plusul de valoare pe care fermierii l-au adus în economie, s-a ridicat la aproape 8 mld. euro, fiind al treilea cel mai bun rezultat din ultimii şapte ani. Însă agricultura rămâne o componentă instabilă a PIB, fiind aproape complet dependentă de condiţiile meteo.
„Creşterea economică din T4 2013 a surprins în mod plăcut şi a fost generată, cel mai probabil, de majorarea semnificativă a cheltuielilor Ministerului de Finanţe din luna decembrie, alături de continuarea creşterii pe zona de industrie orientată spre export şi agricultură. Totodată, vânzările retail au cunoscut o anumită revenire în luna decembrie“, a mai menţionat Eugen Sinca.
Economia a traversat trei zone de recesiune majore, în timpul guvernelor Roman, Ciorbea şi Boc.
În pragul crizei financiare şi economice mondiale, România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Măsurile au afectat consumul şi criza a intrat în prelungiri. Perioada 2009-2010 a fost cea mai dificilă. După declinul de 6,6% în 2009 şi scăderea de 1,1% în 2010, economia a revenit pe creştere. Însă redresarea a fost lentă. După un avans de 2,3% în 2011, a urmat un plus al economiei de doar 0,6% în 2012.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR (ZF)
