„Este necesară a planificare strategică pentru mai multe decenii pentru ca România şi Uniunea Europeană să remedieze problema comunităţii romilor. În perioada de până acum problema cea mai mare a fost lipsa unui astfel de plan şi, din această cauză, nu au existat corelaţii între diferitele subvenţii, eficacitatea lor a fost redusă iar după finalizarea finanţării nu au fost rezultate vizibile. Sunt de părere că în cel mult patru-cinci decenii putem găsi soluţii durabile pentru problemele romilor care, cu includerea directă a comunităţii, oferă răspuns liniştitor şi la una dintre întrebările spinoase ale Europei”, a declarat Hegedüs Csilla la dezbaterea publică iniţiată de către organizaţiile civile care a avut loc la Facultatea de Sociologie din Bucureşti şi la care candidaţii organizaţiilor politice române la PE au prezentat poziţia lor în legătură cu cauza romilor.
La dezbatere, unde au fost prezenţi studenţii la sociologie, respectiv conducătorii şi colaboratorii reprezentanţelor diplomatice ale statelor membre UE la Bucureşti, candidatul UDMR la PE a subliniat: „Nu putem vorbi despre soluţionarea europeană eficientă a problemelor minorităţilor până când unele state membre UE nu iau nici o atitudine în legătură cu poziţia propriilor comunităţi minoritare, iar UE nu acceptă oficial că minoritatea autohtonă, imigrantă şi cea de romi au necesităţi diferite”.
„Deputaţii europarlamentari UDMR au participat la lucrările Intergrupului pentru minorităţi, care a iniţiat reglementarea şi cadrul legal la nivel european. Însă, problema nu a fost abordată cu o eficientă seriozitate în Parlamentul European, fiindcă interesele ţărilor membre sunt diferite, iar acest lucru împiedică avansarea cauzei. Când vom cădea la un consens potrivit căruia este necesară reglementarea la nivel european a cauzelor minorităţilor, atunci vom avea progres şi în problemele particulare ale minorităţii de romi. Până atunci problemele aparţin de competenţa ţărilor membre şi sunt rezolvate prin răspunsuri – bune sau rele – locale”, a declarat Hegedüs Csilla. Candidatul UDMR la PE a invocat şi exemplele pozitive de la Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe şi Bonţida ale incluziunii educaţionale ale romilor şi ale integrării lor pe piaţa forţei de muncă şi, totodată, a declarat: „Prin sprijinirea exercitării meşteşugurilor tradiţionale ale romilor putem realiza mult mai mult la nivel de ţară decât prin realizarea – dintr-un birou – a unor planuri nerealiste privind politica de ocupare a forţei de muncă”.
„Ca femeie şi membră a unei minorităţi sunt de părere că fiecare comunitate naţională ar trebui să decidă în cauzele proprii şi nu ceilalţi să ghicească de ce ar avea nevoie. Însă, împotriva marginalizării şi discursurilor instigatoare la adresa romilor, putem lua câţiva paşi mărunţi dar eficienţi chiar şi prin măsuri punctuale. La restaurarea Castelului Banffy de la Bonţida au lucrat şi locuitori romi şi am cunoştinţă despre mai multe organizaţii civile care au angajaţi romi. Însă oare câţi romi lucrează în Parlamentul European?”, a declarat Hegedüs Csilla la dezbaterea publică, unde a avut ca parteneri de discuţie pe Renate Weber, candidatul PNL la PE, Damian Drăghici, candidatul PSD la PE, Radu Carp, candidatul PDL la PE şi Cristian Preda, candidatul PMP la PE.
Evenimentul de la Bucureşti a fost organizat de Agenţia Împreună, National Democratic Institute (NDI) şi Fundaţia Civis cu sprijinul Ambasadei Olandei în Bucureşti.
