În acest sfârșit de săptămână, Muzeul Etnografic al Transilvaniei își așteaptă vizitatorii cu două manifestări culturale de excepție, care se vor desfășura în Parcul Etnografic „Romulus Vuia”, str. Tăietura Turcului f.n.
SÂMBĂTĂ, 19 IULIE:
În colaborare cu Asociația Maramureșenilor din Cluj-Napoca, se va desfășura manifestarea “La secerat ca în Maramureș”, care se va bucura de participarea extraordinară a lui Ștefan și Andrei Petreuș.
Născut în Glod, Maramureș, la 3 martie 1940, Ștefan Petreuș s-a afirmat cu începere din 1966, împreună cu fratele său Ion Petreuș (1945-2002) prin maniera unică de interpretare a cântecelor tradiționale din Țara Maramureșului. După trecerea la cele veșnice a fratelui său Ion, Ștefan Petreuș a luat decizia de a transmite mai departe moștenirea muzicală a familiei, continuându-și activitatea în colaborare cu fiul său Andrei.
Între orele 12.00 și 14.00 va avea loc o clacă de secerat, cu participarea membrilor Asociației Maramureșenilor din Cluj-Napoca, desfășurată sub genericul „M-o mânat mama la clacă/ Să-mi aleg fată să-mi placă”. Tradițiile străvechi legate de seceratul cerealelor și rolul social și comunitar al clăcilor de secerat vor fi prezentate publicului vizitator de cunoscuții creatori populari Pălăguţă și Dumitru Hodor și de colaboratorii lor, care vor fi îmbrăcați în portul tradițional specific. Vor fi folosite uneltele străvechi și vor fi, de asemenea, respectate străvechile cutume care însoțesc această îndeletnicire: rugăciunea de la marginea lanului, cântecele femeilor și bărbaților din timpul lucrului (“Asta o horeʹ mândra, când vineʹ de-a secera”), împletirea cununilor de spice. Manifestarea are, și în acest an, un scop practic: paiele de secară secerate și prelucrate manual reprezintă unul dintre materialele de bază pentru recondiționarea construcțiilor din incinta Parcului Etnografic.
Manifestarea va continua, între orele 14.00 și 16.00, cu un recital extraordinar susținut de Ștefan și Andrei Petreuș, la Dugeana de joc din Parcul Etnografic, în cadrul căruia vizitatorii vor avea posibilitatea de a învăța vechi cântece și dansuri maramureșene, sub îndrumarea membrilor Asociației Maramureșenilor din Cluj-Napoca.
DUMINICĂ, 20 IULIE:
Începând de duminică, 20 iulie, în biserica din Cizer (biserica lui Horea) din Parcul Etnografic „Romulus Vuia”, preotul ortodox Dinu Criste, bine cunoscut în calitate de realizator TV în studiourile Antena 1 Cluj, TVR Cluj, TVR 3 și Agro TV, va oficia liturghia religioasă în fiecare duminică și în sărbători, între orele 10 și 12. Periodic, la încheierea slujbelor religioase vor avea lor lansări de carte, în parteneriat cu edituri de prestigiu, și vor fi organizate colocvii care se vor înscrie în tematica interferențelor dintre credință și științele vieții, dintre religie și cultură. În acest fel, se urmărește transformarea spațiului muzeal într-o platformă vie, loc de întâlnire a publicului larg cu oameni ai cuvântului și ai credinței.
Programul beneficiază de sprijinul Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului. Vizitatorii care vor dori să frecventeze biserica din Parcul Etnografic au posibilitatea de a face acest lucru în condiții avantajoase prin achitarea unui abonament anual.
Biserica de lemn din satul Cizer, județul Sălaj, a fost construită din stejar, în anul 1773, de către o echipă de dulgheri îndrumată –conform unei inscripții- de Horea, principalul conducător al românilor transilvăneni în cursul marii ridicări din anul 1784. Ea ilustrează, sub aspect tipologic, categoria bisericilor de lemn cu plan evoluat, având capete poligonale și pridvor pe trei laturi, destinat adăpostirii, în timpul slujbei, a surplusului de enoriași. Clopotnița sa înaltă (element de prestigiu comunitar), corpul naosului și cel al altarului alcătuiesc împreună un întreg bine echilibrat, îngrijit executat, armonios proporționat și dinamic. Pereții bisericii sunt încinși median de funia sculptată tradițională, care apare și la portal, iar arcadele pridvorului sunt și ele bogat decorate. Pictura din interior, executată în tempera, reprezintă o interpretare de nivel rural a picturii bizantine de școală, respectând codul iconografic și estetic statuat în așa-numitele erminii, manuale de pictură renumite prin conservatorismul lor.
Biserica din Cizer, având hramul Sf. Nicolae, a fost achiziționată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei și instalată în Parcul Etnografic în anul 1968. În ultimii ani, Biserica lui Horea a devenit unul dintre cele mai apreciate biserici din Cluj, aici fiind oficiate un număr din ce în ce mai mare de cununii și botezuri, în principal în riturile ortodox și greco-catolic.