Străzile Budapestei au fost umplute de mai mult de 1.000 de persoane de toate vârstele, îmbrăcate în costume populare secuiești, precum și în anumite ținute care aminteau de Garda Zdrenţăroşilor, o grupare paramilitară creată în anii ’20, iar alţii au fost îmbrăcaţi în ţinuta de culoarea neagră a “Gărzilor Patriei din Carpaţi”. Pe lângă costumele tradiționale, nu au lipsit și steagurile Ținutului Secuiesc, și “steagul lui Arpad”, simbolul unei dinastii medievale ungare.
Secuii militează pentru utilizarea limbii materne și a simbolurilor secuiești. Ei doresc ca limba maghiară să fie recunoscută ca limbă oficială. “Vrem autonomie, deoarece autonomia este singura soluţie acceptabilă”, a subliniat secretarul asociației Lajos Laszlo.
Data alegerii protestului nu a fost una aleatoare, căci în 10 martie 1854, la Târgu Mureș, au fost executați 3 secui care au încercat să obțină autodeterminarea națională. Ieri însă evenimentele au fost lipsite de incidente. La Târgu Mureş, participanţii au dat citire unei petiţii adresate Guvernului României, cerând autonomie teritorială pentru Ţinutul Secuiesc, o regiune istorică în care trăiesc aproape jumătate dintre cei 1,4 milioane de etnici maghiari. Petiţionarii au cerut ca Ţinutul Secuiesc să devină o entitate separată în materie de acces la fonduri UE pentru dezvoltare.
“Scopul Consiliului Naţional Secuiesc este să obţină autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, ceea ce în secolul XXI înseamnă acelaşi lucru cu un statutul legal, liber şi independent naţional din secolul al XIX-lea”, afirmă Consiliul pe site.