[VIDEO] Klaus Iohannis a dezbătut platforma prezidenţială “România lucrului bine făcut” alături de mediul academic clujean

Permanentele începuturi, obsesia fiecărui guvernant de a-şi impune amprenta fără consultarea cetăţeanului, fără respect faţă de înaintaşi şi faţă de cei care vin din urmă, fără un proiect de conciliere naţională, lucrurile care pun frână dezvoltării României, toate acestea au fost dezbătute în cadrul unui eveniment găzduit de mediul academic din Cluj-Napoca în incinta Bibliotecii Universitare “Lucian Blaga”. Candidatul Alianţei Creştin-Liberale la alegerile prezidenţiale, primarul Sibiului, Klaus Iohannis a răspuns întrebărilor dificile ridicate de către universitarii clujeni, aplicate asupra platformei “România lucrului bine făcut”, care au testat viziunea invitatului cu privire la dezvoltarea ţării.

Primul lucru pe care l-a făcut Klaus Iohannis la intrarea în BCU a fost să-şi reînnoiască permisul de cititor, la fel ca restul studenţilor aflaţi la început de an universitar.

Încă din startul dezbaterii moderată de Nicolae Păun, istoricul şi filosoful Doru Radosav a discutat despre patriotismul lui Klaus Iohannis, despre cum românii pot vota un sas la preşedinţia României şi cum un sas poate fi un bun preşedinte al României, sub presiunea indirectă a sloganului PSD, “suntem mândri că suntem români” şi la intersecţia cu proiectul de autonomie a UDMR. “Primul trimite spre un mesaj subliminal, că Victor Ponta este un român corect confesionalizat, iar Iohannis nu este roman şi este incorect confesionalizat. Cel de-al doilea proiect înseamnă o decădere din modernitate, supralicitarea autonomiei. Cum se vede Iohannis un bun preşedinte al României în contextul speculaţiilor politice pe teme naţionaliste? […] În loc să preîntâmpinaţi întrebările coborâte din bannere, un răspuns ar putea fi că sunteţi patriot prin legăturile complexe pe care le aveţi cu pământurile acestei ţări clădite prin efortul a mai multor etnii. Dacă există un patriotism al ţinutului local, există şi patriotism faţă de ţara care cuprinde ţinutul local. În legătură cu proiectul autonomiei putem afirma doar că nu poţi să iubeşti un popor decât în mod complet. Acum o săptămână, călătorind în Maramureş, am stat de vorbă cu nişte ţărani români. I-am întrebat: cu cine votează? Mi-au spus: Iohannis. La întrebarea: de ce votează cu un sas? ei au răspuns: pentru că este ardelean de-al nostru”.

Mircea Maniu, directorul Centrului de Cooperări Internaţionale i-a sugerat lui Klaus Iohannis să preia corect concepte precum antreprenoriatul social, să pună accent pe instituţionalismul funcţional şi să-şi prioritizeze proiectele, pentru că din perspectivă economică orice ţară care a înregistrat progrese recent a avut o schemă clară cu cel mult 5-6 priorităţi. Nu în ultimul rând, Mircea Maniu a subliniat importanţa regionalizării administrative pentru progresul României, care ar putea sprijini mult mai bine crearea unor poli de dezvoltare specifici, pe domenii.

Printre cei prezenţi la dezbatere s-au mai aflat Mihai Răzvan Ungureanu, Teodor Atanasiu, Andreeea Paul, Daniel Buda, Marius Nicoară, Radu Zlati, Elena Uioreanu, Mircea Moroşanu şi mulţi alţii.

Reprezentantul Facultăţii de Studii Europene, Valentin Naumescu a declarat că orientarea pro-Occidentală a României, aderarea la NATO şi UE au pus România pe harta mondială, dar performanţele slabe ulterioare nu pot să fie trecute cu vederea. “Deţinerea unui scaun la masa de decizii de la Bruxelles nu garantează mare lucru în lipsa unor relaţii bilaterale. România nu are relaţii bileterale excelente nici cu Germania, nici cu Franţa, nici cu Marea Britanie, nici cu Olanda şi ţărie nordice, nici cu ţările vecine. În ultimii 2 ani a existat o relativă răcire şi faţă de relaţia cu Polonia, o putere regională tot mai bine profilată […] partenerii occidentali se aşteptau la furnizori profesionişti de expertiză regională de la România, însă UE refuză să desemneze diplomaţi români ca reprezentanţi chiar şi în relaţia cu Republica Moldova, preferând mai degrabă chiar Ungaria. Guvernul Ponta nu este încă în stare să furnizeze o poziţie coerentă nici măcar cu privire la protestele de la Hong Kong”, a mai spus expertul în politică externă.

Avram Fiţiu (USAMV), reprezentantul a 7 federaţii naţionale de agricultori a afirmat că din partea Guvernului se promovează politici dezastruoase, care vor face ca până în 2020 să nu fim suverani agricol şi agro-energetic, chiar şi la ora actuală România nefiind capabilă să-şi asigure nevoile agro-alimentare, fiind necesare importuri de 70%.

Potrivit lui Avram Fiţiu, ferma industrială din România consumă 5 miliarde de euro finanţare din partea statului şi a instituţiilor europene deşi reprezintă 1% din agricultorii ţării, în timp ce restul agricultorilor, 99%, consumă tot 5 miliarde de euro fonduri; cu toate acestea, peste harta fermei industriale se suprapune o hartă a votului politic de culoare roşie, a criminalităţii, a sărăciei, a poluării.

Fiţiu a mai amintit de necesitatea corectării dezechilibrului financiar între sprijinul acordat fermierilor de la câmpie şi cei de la munte, a stârpirii corupţiei cunoscută de ultimul ţăran român, de ultimul decident şi a orientării investiţiilor pentru siguranţa agroalimentară, agroenergetică şi agromilitară.

Discursul prezidenţiabilului Klaus Iohannis:

Klaus Iohannis, foto Otilia Muresan clujazi 12

Klaus Iohannis, foto Otilia Muresan clujazi 7

Klaus Iohannis, foto Otilia Muresan clujazi 10

Klaus Iohannis, foto Otilia Muresan clujazi 11

Klaus Iohannis, foto Otilia Muresan clujazi 4

Klaus Iohannis, foto Otilia Muresan clujazi 5

Klaus Iohannis, foto Otilia Muresan clujazi 1

Klaus Iohannis, foto Otilia Muresan clujazi 2

Klaus Iohannis, foto Otilia Muresan clujazi 3

Visit Us On FacebookVisit Us On TwitterVisit Us On Pinterest