Olimpicii clujeni medaliați la matematică și informatică au discutat alături de profesori și parteneri despre susținerea performanței în educație

de redactia

Pentru că performanța necesită susținere, BCR s-a implicat alături de Fundația EMAG pentru a ajuta tinerii care doresc să se pregătească peste medie pentru olimpiadele de matematică și informatică. Programul Hai la Olimpiadă a adus marți împreună, la Cluj-Napoca, elevii premiați la olimpiadele naționale și internaționale, alături de profesorii care i-au pregătit, reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Cluj, ai mediului universitar și ai mediului de afaceri, pentru a discuta despre soluțiile de succes în sprijinirea performanței în educație și totodată ce se poate face în plus pentru ca tinerii să aibă un viitor aici, în România.hai la olimpiada cluj2

Anul acesta, elevii clujeni care s-au pregătit la Matematică și la Informatică în cadrul Centrului de Performanță Hai la Olimpiadă! din Cluj-Napoca au obținut 15 medalii: 3 de aur, 7 de argint și 5 de bronz.

„Suntem alături de toate valorile BCR, valoarea noastră ca și organizație, colegii noștri, ca business, adică clienții noștri și valorile noastre ca și societate, olimpicii noștri. Acesta este un angajament al BCR, investiția în educație și de câțiva ani de zile suntem angajați în ceea ce numim viitorul României pentru că ceea ce vedem aici reprezintă o valoare certă pentru viitorul țării noastre. O parte din aceste proiecte le desfășurăm în colaborare cu fundația EMag, am avut împreună proiecte și anul trecut desfășurate la nivel de Cluj-Napoca, pe de altă parte suntem susținători clari ai olimpiadelor naționale, ai lotului de matematică, și avem proiecte de educație financiară dedicate de la nivel de preșcolari la studenți. Sunt unele din proiectele sociale favorite ale BCR. Avem în acest an și multe alte proiecte, nu doar în Cluj, ci în toată zona și în toată țara. Un alt proiect finalizat săptămâna trecută, dorim să fie permanent, este Școala de valori, dedicat studenților, cărora să le furnizăm competențe care să-i facă angajabili pe piața din România și nu numai”, a declarat Sorin Cordovan, director zonal BCR.

Tudor Vlad, președintele Fundației EMag, a prezentat un scurt istoric cu privire la implicarea companiei în susținerea educației de performanță: „Am lansat programul în octombrie 2012, când EMag dorea să își facă o fundație, iar eu le propusesem să demareze acest proiect cu un program pentru educație. Programul inițial propus era puțin diferit de ce se întâmplă astăzi cu Hai la Olimpiadă, trebuia să înceapă cu o școală de vară. În toamnă, Iulian Stanciu, CEO EMag, a văzut o emisiune la Tv cu loturile naționale de olimpici care s-au întors de la concursuri cu multe medalii de aur în anul acela și care nu primiseră premiile promise. Atunci am primit un telefon și mi-a spus: vino mâine, în 2 săptămâni trebuie să organizăm noi o festivitate de premiere pentru ei și să le dăm noi premiile acestea. Am început să lucrăm cu acești copii și cu profesorii pe care i-au pregătit efectiv, nu doar cu coordonatorii loturilor, încet-încet ne-am dat seama că ei fac parte dintr-o comunitate mare de oameni care investesc în performanță școlară în România, sunt copiii care vor mai mult decât se întâmplă la școală și profesorii care doresc să-i pregătească la nivelul maxim de performanță. Cam ca în tot ce se întâmplă în România, aveau nevoie de ajutor pentru că deși făceau performanță, nu însemna neapărat că vor rămâne la acel nivel de performanță mai încolo. Am implementat programul cu o serie de acțiuni care să susțină selecția și pregătirea loturilor, să-i aducă pe copii și pe cei care se calificau la olimpiade mai aproape de nivelul de performanță internaționale. Am implementat un centru de pregătire la București, pentru toți copiii care doresc să facă performanță, nu doar pentru cei din loturile internaționale, și acel pilot din 2013-2014 a funcționat foarte bine, s-a pus ulterior problema extinderii programului. Acum există 14 asemenea centre în țară, în 7 orașe mari, lucru care nu se putea întâmpla fără ajutorul BCR, care a avut o intervenție salvatoare atunci când am rămas la 6 centre în 3 orașe. Știind că BCR are în programul de responsabilitate socială susținerea lotului olimpic de matematică am mers mai departe împreună. Modelul acesta de lucru dă rezultate. Profesorii au multe alte proiecte și inițiative care merită să fie susținute chiar dacă nu fac parte din programul Hai la Olimpiadă”.hai la olimpiada cluj

Profesorul universitar Dorel Duca, cel care pregătește matematicieni la cel mai înalt nivel, a menționat că se bucură de implicarea unor asemenea parteneri, lucru care contează foarte mult chiar și atunci când faci ceva din pasiune. „A fost un vis de-al meu ca, atunci când voi putea, să dau înapoi ceea ce alții mi-au dat mie. Mi-am dorit să fiu profesor de când eram elev. Era sfârșitul lui 2014 când cu domnul inspector Pop discutasem să facem o pregătire cu acești elevi, fără a fi plătiți, doar de dragul lor. A venit pe neașteptate această propunere din partea Fundației EMAg, pe care am acceptat-o. Trebuia să fie mai mulți profesori, nu doar noi doi, am ales echipa – pentru că nu orice foarte bun matematician poate să și explice altora matematica. Am început anul trecut, a fost foarte bine, anul acesta am continuat și mai bine, ne-am format, am avut un sprijin deosebit din partea conducerii facultății și universității care ne-au pus la dispoziție în fiecare sâmbătă 4 amfiteatre mari, ca să nu fim limitați la 20-25 de elevi. 120 a fost cea mai bună prezență, iar cea mai slabă 86, când existau și alte competiții în desfășurate, la care elevii mergeau. Am apreciat foarte mult că au venit la pregătiri și din județele limitrofe, din Huedin, Năsăud, Șimleul Silvaniei, Alba Iulia, și toți au avut rezultate foarte bune. Prea urât se vorbește în general despre școala noastră, care ar putea fi mai bună, e drept, dar e dureros când vin profesori din străinătate, ne laudă, iar noi după aceea le demonstrăm că ceea ce au zis nu e adevărat. De asemenea, nu înțeleg de ce nu creăm un statut bine determinat în societate pentru cei care nu și-au luat bacalaureatul, dar sunt experți în domenii în care merg academicieni la ei și se roagă să facă cutare lucru”.

Tot din partea profesorilor, de această dată de informatică, a vorbit Simona Motogna, coordonatorul centrului de specialitate de la Cluj: „Felicit elevii pe care-i avem astăzi aici, indiferent de câte premii au luat. Astfel pot realiza cât de multe știți față de cât știați atunci și continuați. Centrul de pregătire pe informatică a fost o provocare acceptată dintr-o dorință a mea de a oferi posibilități tinerilor pasionați de informatică. Am avut în acest an o problemă de scalabilitate, nu se așteptam să fie atât de mulți copii în centrele de pregătire. Cei mai mulți elevi în gimnaziu au venit să învețe informatică, nu să facă performanță. E greu să le explici unui copil că ne pare bine, dar a venit unde nu trebuie, e un lucru dureros în configurația actuală a sistemului educațional românesc. A doua provocare a fost de a forma o echipă de mentori care să fie suficient de plină de resurse, de cunoștințe ca să-i țină în priză pe acești elevi. Am avut norocul să găsesc înțelegere și din partea profesorilor de liceu care au experiență în astfel de pregătiri și care au avut și rezultate, și le mulțumesc doamnelor profesoare, dar poate cea mai plăcută surpriză a fost a implicării studenților, foști olimpici cu premii la olimpiadele naționale, unii dintre ei în anul I, studenți ai facultății noastre. Faptul că acești studenți vor să dea înapoi din ceea ce au primit a fost un lucru foarte bun. Doresc să fac unpic de istorie: în 1971 se înființau 4 licee de informatică în țară, București, Timișoara, Iași și Cluj. hai la olimpiada cluj3Norocul perioadei respective a fost existența a 2 academicieni, Grigore Moisil respectiv Tiberiu Popoviciu la Cluj, care au luptat pentru aceste profile de liceu și pentru introducerea mașinăriilor de calcul și au susținut cu îndârjire acest domeniu. Munca acestor mari personalități a oferit României un avantaj deosebit între țările din Europa în domeniul Informaticii. În 91 după Revoluție, profilele reale erau de matematică-fizică și s-a făcut shiftul către matematică-informatică, care înseamnă introducerea informaticii în profilul real ca și materie obligatorie. Sunt 45 de ani de experiență în materie de informatică, 25 de ani de experiență în mai multe școli, nu doar în cele 4, iar acesta este unul din motivele pentru care Clujul este numit Silicon Valley al Europei. Din păcate nu putem să ne lăudăm doar cu aceste lucruri, școala românească de informatică este foarte bună, o demonstrează multele premii de la olimpiadele naționale și internaționale, Balcaniada și COI (olimpiada de informatică pentru Europa Centrală și de Est, care nu știu dacă știți, dar a luat ființă la Cluj). Actualmente informatica este în pericol din punctul de vedere al învățământului pentru că e foarte greu să atragi profesori de informatică, cine știe informatică merge angajat în firme pentru că se plătește mult mai bine ca profesor din școli și mediul universitar. Alt pericol este cel al îmbătrânirii programului de informatică. Multe țări din Europa s-au adaptat la anii 2015, iar informatica se face din ciclul gimnazial. Trebuie să-i apreciem pe cei care fac acest lucru din pasiune și cred că ar trebui să ne gândim ce putem face în continuare să rămânem cel puțin la același succes”.

Tinerii olimpici au apreciat în primul rând susținerea de care au beneficiat din partea familiei, care de multe ori activează în domeniu, dar și efortul profesorilor și a partenerilor implicați în proiectul Hai la Olimpiadă, care îi încurajează să se mențină la acest nivel competitiv. Indiferent de vârstă, aceștia sunt atrași de competiție, iar dacă e rost și de premii, cu atât mai bine.

La evenimentul găzduit ieri de BCR la Cluj-Napoca și-au povestit experiențele de competiție și de antrenament olimpici cu vechime în concursuri, dar și cei aflați la prima întrecere în matematică și informatică.

Fiecare elev în parte are o poveste de viață care diferă mult de cea a colegilor de performanță.  Adrian Vasiu, de exemplu, a obținut aur timp de 2 ani la matematică, a și luat medaliile de la primele încercări. Profesorii lor relatează că acești elevi au darul de a înțelege lucrurile foarte repede și tot foarte repede le asimilează.

“Am fost de mic la concursurile de matematică, nu la acest nivel de performanță, ce m-a motivat nu a fost un părinte în domeniul matematicii, dar am avut norocul să fiu într-un mediu competitiv, la o școală din Cluj. Contează mult când mergi la olimpiade și vezi că ești apreciat. Încă din clasa a V-a am mers la naționale și nu m-am mai oprit”, a declarat Mihnea Cuibus, care deja a fost admis la Oxford.

Importante sunt și experiențele olimpicilor care nu au luat încă medalii. Radu Andrei. “Anul acesta e primul an în care am ajuns la națională. Este nevoie de multă muncă pentru a ajunge acolo. M-am pregătit cât m-am pregătit, dar abia când am ajuns acolo mi-am dat seama la ce nivel de performanță ar trebui să lucrez, iar de acum încolo voi face mai mult”.

Profesorii au apreciat și faptul că beneficiază de sprijin din partea foștilor elevi olimpici, acum studenți, care ajută tinerele generații ce vin din urmă.hai la olimpiada cluj5

Unul dintre ei este Petru, care a înființat o asociație pentru pregătirea elevilor talentați. “Lucrezi de dragul de a lucra, dar important e să vezi o finalitate, pentru că după ce lucrezi, te lovești în continuare de probleme. Un elev care intră la liceu bun o să se oprească pe parcursul vieții. Cei cu rezultate foarte bune erau cu rude în domeniu și erau susținuți din spate, dar costul pregătirii la un asemenea nivel e foarte ridicat. E foarte greu să renunți, dar ajungi în facultate, trebuie să te întreții și te angajezi la o firmă cu colegi care nu sunt la nivelul tău de performanță, poate termini facultatea, dar rămâne problema câștigării pâinii de zi cu zi. Asta e o problemă foarte mare și am încercat să o rezolv formând un grup de lucru. Vrem să facem niște grupe mai mici, contra cost, la prețuri accesibile, să facem o echipă de studenți foarte buni pentru ca ei în loc să se angajeze într-o firmă să-i putem susține financiar și să formăm și un grup bine sudat unde ne susținem unii pe alții, să facem schimb de idei și să ajutăm la creșterea comunității din Cluj. Am ajuns în punctul în care căutăm mai mulți profesori pentru că cererea e destul de mare. Vrem să-i atingem pe cei care nu au ajuns încă la olimpiadă, care încă nu au fost descoperiți și care nu și-au găsit un profesor care să-i pregătească”.

You may also like

Scrie un comentariu

Adblock Detected

Vă rugăm să ne susțineți prin dezactivarea extensiei AdBlocker pentru siteul nostru în browserul dumneavoastră.