Ministrul Culturii: Limes, cel mai mare proiect al României în protejarea patrimoniului, continuă în ciuda obstacolelor

Programul Naţional Limes este cel mai ambițios proiect pe care-l are România în privința prezervării patrimoniului de până acum, peste 300 de situri după ce au fost identificate în ultimii trei ani pe traseul vechii graniţe a Imperiului Roman, fiind incluse în cadrul programului, printre acestea regăsindu-se: castre legionare, castre auxiliare, turnuri şi alte instalaţii militare legate de această graniţă.

Programul Naţional Limes (2015-2019) a fost instituit de Ministerul Culturii şi are în vedere elaborarea documentaţiei de specialitate privind monumentele care compun graniţa romană a provinciei Dacia, acestea constituind cel mai lung sector, de aproape 1.500 km, al monumentului UNESCO cunoscut sub denumirea de „Frontiers of the Roman Empire” (FRE), în proiect fiind implicate nouă ţări.

Una dintre problemele care a îngreunat finalizarea proiectului este faptul că nu s-a reuşit clarificarea-stabilirea regimului juridic privind proprietatea siturilor arheologice, deşi acest pas trebuia făcut până în septembrie 2016.

Având în vedere importanţa programului, Valer-Daniel Breaz, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a răspuns în scris unei serii de întrebări adresate din partea senatorului clujean Horia Nasra în legătură cu evoluția Limes.

Astfel putem afla că Planul de management care priveşte întreg Programul Naţional Limes a fost înaintat Direcţiei Patrimoniu Cultural în luna martie 2016, anterior O.M.C. 2254/13.04.2016, cu modificări legate de calendarul Programului, faţă de Planul de Management trimis în 2015 către MCIN. Acest Plan cuprindea în anexe un plan de activităţi, indicatori şi propuneri de buget.

În data de 05.07.2017 a fost discutat şi aprobat la Cracovia (Polonia), în cadrul întrunirii UNESCO, Studiul Tematic dedicat Frontierelor Imperiului Roman, care cuprinde şi graniţele Imperiului Roman de pe teritoriul României, stabilindu-se un nou calendar al depunerii documentaţiilor dedicate diferitelor porţiuni de graniţă romană din Europa. Conform acestui calendar s-a stabilit ca anul 2021 să fie data limită până la care va fi înaintată această documentaţie, care să cuprindă atât limes-ul dacic, cât şi cel dunărean, ultimul ca o nominalizare trans-naţională, împreună cu Croaţia, Serbia şi Bulgaria. Aşadar, cu excepţia acestui decalaj, termenele propuse au fost, în general, respectate, astfel încât dosarul să fie elaborat până la sfârşitul anului 2020.

Potrivit ministrului, sumele alocate pentru anii 2016-2018 au fost, în cuantum de 800.000 lei, 900.000 lei, respectiv 750.000 lei, cu un total de 2.450.000, iar referitor la proiecţia bugetară pentru Programul Naţional Limes în 2019, menţionăm că în propunerea de buget a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale pentru anul 2019, transmisă Ministerului Finanţelor Publice a fost prevăzută suma de 750.000 lei.

În ce privește regimul juridic privind proprietatea siturilor arheologice, ministerul a precizat că regimul de proprietate al terenurilor pe care se află siturile arheologice propuse pentru a face parte din patrimoniul UNESCO este public şi privat, la fel cu cel din restul ţărilor europene care au monumente similare în patrimoniu.

Includerea siturilor pe listele patrimoniului mondial nu este condiţionată de regimul de proprietate. Oricum, majoritatea acestor situri sunt incluse în LMI, fiind deci protejate de lege.

În acest moment cea mai mare parte a siturilor în cauză sunt cartate topografic, urmând ca UAT-urile pe teritoriul cărora se află să fie informate cu privire la scopurile Programului Naţional Limes, apoi să colaborăm în vederea identificării regimului juridic al terenurilor, pentru stabilirea unor reguli şi criterii care să încurajeze punerea în valoare şi protejarea acestor monumente şi a zonelor lor de protecţie.

Leave a Reply