Jurişti celebri din Ungaria se implică în eliberarea secuilor István Beke şi Zoltán Szőcs

Fostul preşedinte al Curţii Supreme din Ungaria, Zoltán Lomnici şi parlametarul Fidesz István Bajkai au anunţat joi în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca faptul că se vor folosi de mijloace juridice şi ale opiniei publice pentru a obţine eliberarea din închisoare a lui István Beke şi Zoltán Szőcs, condamnaţi pentru terorism.

Conform spuselor celor doi jurişti ungari, aceştia îi vor
vizita pe Beke şi Szőcs, condamnaţi la câte cinci ani de
înschisoare, la Penitenciarul Miercurea Ciuc, unde aceştia îşi
ispăşesc pedeapsa.

Lomnici, care acum conduce ONG-ul pentru drepturi civile ungar
Consiliul pentru Demnitatea Umană, a declarat: cei doi bărbaţi din
Secuime trebuie priviţi ca nişte deţinuţi politici, deoarece ei au
fost condamnaţi, cu încălcarea procedurilor, în lipsă de dovezi, în
aşa fel încât apărătorii lor nu au avut şansa să se pregătească cu
argumente pentru încadrare juridică ce a fost modificată exact în
ziua pronunţării sentinţei. În opinia fostului judecător, sentinţa
se doreşte a fi un mesaj al puterii de stat româneşti pentru
maghiarii din Transilvania, în anul Centenarului.

Zoltán Lomnici a considerat important să exprime la Cluj că
naţiunea maghiară este unitară. Dacă orice membru al comunităţii
are de suferit, nici statul ungar nici sfera civilă nu va sta cu
mâinile în sân. Citând din discursul premierului Ungariei, Viktor
Orbán de la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, Lomnici a
reiterat că şi sfera civilă şi cea politică are de lucru în acest
caz.

István Bajkai a declarat la rândul său că a parcurs dosarul
procesului, în baza căruia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
(ICCJ) a pronunţat sentinţa şi a concluzionat că acesta “abundă de
greşeli”. Parlamentarul consideră grav cazul, deoarece
rechizitoriul aminteşte de anii 1950, când atât în Ungaria, cât şi
în România dreptul era privit ca un instrument al luptei de clasă.

Politicianul jurist a catalogat drept innaceptabil în Europa de
astăzi ca forţele politice româneşti să se opună strădaniilor de
autonomie ale maghiarilor prin instrumente mascate în roba
justiţiei. Bajkai a spus că prin condamnarea celor doi s-a dorit
înfricarea întregii comunităţi maghiare din Transilvania. Acesta
susţine că decizia procurorului de a folosi drept dovadă a actului
de terorism faptul că cei doi bărbaţi aveau în posesie un roman a
lui Albert Wass este fără precedent.

La întrebarea corespondentului MTI, István Bajkai a răspuns: la
condamnarea mai există remedii juridice şi în România. Printre
acestea a amintit revizuirea şi graţierea. Acesta crede că este o
greşeală să asociezi cererea de graţiere cu recunoaşterea faptei. A
adăugat: mai exista şi soluţia Curţii Europene a Drepturilor
Omului, dar acesta nu desfiinţează sentinţele din România,
stabileşte doar, că pe parcursul procesului au fost încălcate
drepturile omului, motiv pentru care persoana condamnată este
îndreptăţită la daune.

Omului nu desfiinţează sentinţele din România, dar stabileşte
că pe parcursul procesului au fost încălcate drepturile omului,
motiv pentru care persoana condamnată este îndreptăţită la daune.

István Beke, preşedintele filialei Târgu Secuiesc a Mişcării de
Tineret “64 de Comitate” (HVIM) şi Zoltán Szőcs, liderul
organizaţiei transilvănene au fost condamnaţi în luna iulie a
acestui an la câte 5 ani de închisoare, sub acuzaţia de terorism.
Sentinţa a fost pronunţată de ICCJ. Cei doi au fost trimişi în
judecată, după ce, în baza unor înregistrările audio şi a unor
petarde găsite în locuinţa lui Beke, procurorii au concluzionat că
cei doi ar fi dorit să comită un atac cu bombă artizanală în piaţa
centrală din Târgu Secuiesc, pe 1 decembrie 2015, la parada
militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Sursa: MTI

Leave a Reply