Fondul Moldova, planul României pentru prosperitatea Republicii Moldova, dezbătut la Cluj

Joi a venit rândul mediului academic clujean să dezbată asupra Fondului Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova, eveniment găzduit de Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, în prezența inițiatorilor proiectului, profesorii Dan Dungaciu (directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale “Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române şi Petrişor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre.fondul moldova

Inițiativa Fondul Moldova este o idee nouă care apropie Republica Moldova de România, prin prosperitate, și care nu ține cont de regimurile politice actuale sau viitoare din țara vecină României. Concret, este vorba de un model de business responsabil și transparent care să presupună investiții de 1 miliard de euro din partea românilor în diferite sectoare strategice ale Moldovei pentru reducerea decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului. Banii se vor amenaja într-un fond gestionat de statul român, dar la care să se ralieze și alte entități internaționale.

“România are companii pe bani grei, cu bani care stau în bănci pe dobânzi foarte mici, între 0 și 1%, în loc să fie puși să lucreze. Există 80 miliarde de euro bani care stau în bănci. Poate ar fi și populație interesată să investească într-un asemenea fond. Fondul Moldova poată să ajungă la 1 miliard de euro rapid, pentru reducerea decalajelor dintre malurile Prutului. Când am început discuțiile despre Fondul Moldova aveam diferență de PIB între noi și moldoveni de 1 la 4, acum diferența e 1 la 6 chiar dacă am plecat din comunism la fel de bogați și la fel de săraci. Nu propunem ajutor de tip ONG, în proiecte culturale, dar nici investiții cum face statul român în companii energetice unde investește 70%, dar are control 30%. Există și exemple care deja funcționează în exterior. În America este un asemenea fond care sprijină firmele private care vor să investească în zone de interes pentru guvern, iar o parte din risc este asumat de acel fond. Sunt deja mecanisme pe care noi le putem asuma și le putem pune să lucreze”, a precizat Dan Dungaciu.fondul moldova2

“Fondul Moldova este o poveste care, în ciuda numelui, are în centru tot România, nu Republica Moldova. România a ajuns, așa cum o știm noi, mai bună sau mai cu rele, a 45-a economie a Lumii. Producem 400 miliarde de dolari, în termeni nominali 200 miliarde de dolari. Trebuie să-ți pui problema încotro te îndrepți. Polonia, când a ajuns a 25-a putere a Lumii și-a propus până în 2020 să fie a 20-a putere a lumii și a ajuns deja pe locul 22. Noi ar trebui să ajungem a 40-a economie a Lumii, mai trebuie depășim Kazakhstan și Belgia. Acest lucru nu poate fi făcut fără expansiune, fără investiții în străinătate și bazându-te doar pe companii străine care să investească în țara ta. Expansiunea e un termen care pare strident, care duce la aspecte ale istoriei pe care unii le vor uitate, dar are și conotație pozitivă. În anul în care s-au pus bazele companiilor de utilități, Petrom era de două ori mai mare decât MOL din Ungaria, apoi în 98′, când a început criza asiatică și rusească, care ne-a afectat și pe noi și pe maghiari, erau companii egale; când s-a privatizat Petrom, era MOL-ul deja unpic mai mare, iar acum e de trei ori mai mare, datorită expansiunii inclusiv în România”, a explicat profesorul Petrișor Peiu.fondul moldova1

Acesta a oferit exemplele unor sectoare în care Fondul Moldova ar putea să investească, precum căile ferate, energia, apa, bancar, care aduc randamente foarte mari în viitor, însă unde companiile publice românești nu pot să investească din cauza legislației.

Dan Dungaciu a precizat că deși România pretinde că a făcut multe pentru Republica Moldova, în fapt s-a vorbit doar în versuri și cu fanfară, nimic concret. “România nu are nicio companie majoră acolo, după 25 de ani de democrație și steaguri fluturate. Noi vorbim de corupție acolo, că s-au furat 1 miliard de dolari prin trei bănci, dar noi avem doar 2,8% prezență românească în sectorul bancar din Moldova. Trebuie să ducem acolo instituții, corporații, nu să lași băncile rusești să controleze sistemul financiar de acolo, apoi să faci conferințe despre transparență și să le spui moldovenilor să se schimbe. Corupția era acolo când noi fluturam steaguri și oficialii europeni se plimbau pe acolo. Fanfarele au plecat și ce a rămas acolo: corupția mare. După ce plantezi în sol zone de business serioase poți să schimbi ceva”.

Cu referire la contextul în care se poate dezvolta Fondul Moldova, cei doi au menționat că este esențial și un acord politic între toate forțele politice românești, după modelul acordului de la Snagov, când s-a decis integrarea României în UE.

O investiție la o asemenea valoare pe care România ar putea să o deruleze în Republica Moldova este de altfel iminentă, consideră inițiatorii proiectului, întrucât țara de peste Prut se îndreaptă către un dezastru economic iminent pe fondul: lipsei de interes manifestată spre Moldova de țările străine, inclusiv Rusia – care trebuie să-și rezolve propria criză economică; lipsei investițiilor serioase în Moldova; reducerii remiterii de bani de la cetățenii moldoveni plecați în străinătate (care constituie un sfert din PIB); lipsei resurselor naturale și a unei poziționări pe o rută majoră de transport; datoriilor care trebuie să fie returnate; investițiilor pe care bogații moldoveni preferă să le facă mai degrabă în țări din Vest ș.a.m.d. Altfel ar investi și România într-un stat eșuat care are prezență economică românească raportat la un stat unde această prezență lipsește cu desăvârșire.

Cei doi profesori au dialogat pe tema Fondului Moldova și cu cei prezenți la dezbatere. Unul dintre aceștia, Andrei Harin, liderul Grupului de Inițiativă Basarabeană Cluj, a întrebat despre indicatorii concreți, cantitativi și calitativi, care pot indica prezența stabilității pe străzile din Republica Moldova.fondul moldova3

Dan Dungaciu a răspuns că ideea de stabilitate trebuie nuanțată, pentru că a existat și pe vremea lui Voronin și a regimului transnistrean, însă asta nu duce la dezvoltare. Nu e în sine un obiectiv, ci trebuie să fie stabilită în alte condiții. “Problema e că s-a ajuns prin tensiuni profunde să avem o treime din populație care nu votează, o treime îndreptată spre Est și o treime spre Vest. Niciuna din cele 2 stabiltăți nu sunt realiste. În România nu a fost niciun partid care să-și exprime dorința de a nu intra în UE. În Republica Moldova există o parte însemnată din populație care-și construiește proiectul de viață spre Est. Care stabilitate e de dorit, spre uniunea euro-asiatică a lui Dodon sau spre UE? În privința UE, Republica Moldova n-a avut un acord real de asociere. Nici situația spre eurasia nu e mai bună. Republica Moldova este într-o criză de percepție. E o zonă fără identitate strategică, nici cu Estul, nici cu Vestul. Țara este într-o criză fără precedent, iar stabilitatea este o utopie. Toată lumea se retrage și spune: nu mai discutăm subiectul, însă noi suntem obligați să discutăm despre Republica Moldova. Cum facem însă noi să spunem ceva cu sens, concret, în această tăcere?”

One Comment on “Fondul Moldova, planul României pentru prosperitatea Republicii Moldova, dezbătut la Cluj”

Comments are closed.