Emilian Pavel: Câți bani vom da, și câți bani vom primi, sau nu, de la UE.

Astăzi, Comisia Europeană a publicat propunerea sa pentru bugetul UE în perioada 2021-2027. Este o propunere așteptată, care urmează să fie discutată și negociată de către Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene.

La o primă analiză, opinia mea este aceea că avem o variantă de lucru căreia îi lipsește mai multă ambiție. De asemenea, este oarecum dezamăgitor – dar este și un detaliu ce va fi discutat intens, faptul că, în ciuda votului meu și al coșegilor mei din Parlamentul European de a crește contribuția Statelor Membre la bugetul UE cu 1,3% din PIB-ul național, propunerea Comisiei este de 1,11%.

Vorbim de un buget UE-27, fără Marea Britanie, care trebuie să identifice surse suplimentare în lipsa contribuțiilor britanicilor.

Alte aspecte negative care mi-au atras atenția este scăderea fondurilor destinate politicilor de coeziune, și celor pentru Politica Agricolă Comună – cu câte 7%, respectiv 5%, asta în condițiile în care, în cazul politicilor de coeziune, Uniunea Europeană vrea să pună tot mai mult accent pe acestea, și în condițiile în care rămân multe clivaje între Vestul și Estul sau Sudul Uniunii.

Nu în ultimul rând, programul Erasmus+, pentru bugetul căruia am militat activ în ultimii doi ani, își vede resursele disponibile dublate, dar chiar și așa, dată fiind eficacitatea și popularitatea acestui program, ele sunt insuficiente. Parlamentul European a susținut o triplare a acestui capitol bugetar.

Ce este însă clar e faptul că, pentru a-și pune în aplicare politicile – stabilite de toate Statele Membre împreună, Uniunea Europeană are nevoie de mai multe resurse proprii. Sunt salutare și vom discuta mult cu privire la sursele identificate de Comisia Europeană. Un lucru important care lipsește în propunere și pe care îl voi solicita și eu este ca toate contribuțiile naționale la bugetul UE să fie excluse de la calculul deficitului – în cadrul Pactului pentru Stabilitate și Creștere.

Desigur, elementul care va atrage cel mai mult atenția în România – dar nu numai, este cel legat de o posibilă condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept. În timp ce mulți vor aplauda această propunere, din diverse motive, cei aproape patru ani petrecuți la Bruxelles m-au învățat că aici nu se fac niciodată cadouri. Această condiționare poate fi folosită discreționar dacă nu este bine reglementată și în cele mai multe cazuri, dacă nu chiar în toate, va fi probabil atacată în instanță de către statele afectate.

Citez din propunere: cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă.

Înainte de a aplauda, pentru că și eu îmi doresc o Uniunea Europeană în care statul de drept este respectat în toate Statele Membre, aștept să văd matematica din spatele acestor posibile decizii și definiția pe care o vom adopta împreună.

Iar în condițiile în care Parlamentul European votează bugetul UE, excluderea sa din acest proces, înainte de orice, este inacceptabilă!

De asemenea, banii primiți, de o țară sunt și banii pe care acea țară i-a vărsat la bugetul comun, pentru obiectivele comune. Eu cred că ne îndreptăm spre probleme inimaginabile care nu doar că nu vor ajuta, dar vor eroda coeziunea Uniunii Europene.

Piața Unică este, așa cum îi spune numele, o piață. Dincolo de populismul din spatele acestei propuneri – care încă este vagă, eu nu vreau să văd cazuri în care mai multe state se aliază, din motive de stat de drept, împotriva altora, pentru câștiguri comerciale!

Dar dincolo de orice, și de primele reacții la cald, avem în sfârșit o propunere de buget al UE post-Brexit.

De forma sa finală, despre care vă voi informa permanent pe parcursul negocierilor, depind sute de milioane de vieți, iar eu sper că politicianismul, care pare să primeze în UE măcar de la alegerea în funcție a domnului Macron, va fi înlocuit de substanță, de coerență, de principii clare, corecte și, mai ales, aplicabile.

Leave a Reply